INSCOP: 66% dintre români nostalgici după Nicolae Ceaușescu.
INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), a realizat o cercetare sociologică de amploare despre nostalgia după comunism în România, intitulată „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei”. Studiul, desfășurat în luna iulie 2025, a fost realizat pe un eșantion de 1.500 de respondenți și are o eroare de ±2.5%.
INSCOP: Discrepanțe majore între realitate și percepția românilor despre comunism
Conform rezultatelor studiului, există o prăpastie uriașă între realitatea regimului comunist și percepția populară din România. INSCOP Research semnalează un război informațional de amploare care fragilizează societatea românească, alimentând o nostalgie periculoasă pentru trecutul comunist.
Reprezentanții INSCOP Research subliniază că această percepție denaturată este cauzată de un complex de agresiuni hibride care au dus la o polarizare majoră și o instabilitate socială. Se consideră că miturile și informațiile trunchiate despre regimul Ceaușescu au fost propagate timp de mai bine de un deceniu prin campanii de dezinformare și manipulare, mai ales prin intermediul rețelelor sociale.
INSCOP: Nostalgia după comunism – un fenomen complex și periculos
Studiul relevă că nostalgia după comunism este un fenomen natural, în special în rândul celor care au trăit sub regimul Ceaușescu și care resimt un regret profund pentru perioada tinereții pierdute. Totuși, intensitatea acestei nostalgii, chiar la 35 de ani după căderea comunismului, este mult mai puternică decât s-ar fi anticipat.
INSCOP Research explică faptul că nostalgia nu este doar un fenomen firesc, dar a fost amplificată de agresiunile hibride care au dus la fragilizarea încrederii în statul democratic și în instituțiile sale. Potrivit cercetării, această nostalgie colectivă are potențialul de a afecta stabilitatea regimului democratic din România, având un impact semnificativ asupra valorilor fundamentale ale societății.
Percepția asupra regimului Ceaușescu: Două treimi dintre români consideră că a fost un lider bun
Unul dintre rezultatele cele mai alarmante ale cercetării este faptul că două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România. Numai 24% dintre respondenți consideră că acesta a fost un lider rău pentru țară.
Acest fenomen este o consecință directă a războiului informațional desfășurat în ultimele decenii, în care minciunile și dezinformările au avut un impact semnificativ asupra percepției populației despre trecutul comunist.
INSCOP: Impactul războiului informațional asupra securității naționale
În cadrul cercetării, reprezentanții INSCOP Research atrag atenția asupra unei probleme fundamentale: România nu a dezvoltat încă capacitățile necesare pentru a contracara războiul informațional. În timp ce statul a alocat fonduri semnificative pentru defensiva militară, nu s-au realizat investiții similare pentru combaterea manipulărilor și dezinformărilor care amenință securitatea națională.
Potrivit acestora, există un deficit major în conștientizarea pericolelor reprezentate de războiul cognitiv și de manipulările externe, care pot duce la o erosionare a suveranității naționale. INSCOP Research subliniază necesitatea urgentă de a investi în politici publice care să abordeze problemele structurale (sărăcia, inegalitățile, corupția) și nevoia de educație și informație corectă.
Soluții propuse: Educație, cultură generală și combaterea dezinformării
Concluziile studiului sugerează necesitatea unor politici publice eficiente care să abordeze atât nemulțumirile economice și sociale ale populației, cât și problemele de educație. În plus, INSCOP Research subliniază importanța cunoașterii istoriei reale a României și a fundamentelor de cultură generală, pentru a preveni alimentarea unor mituri care periclitează stabilitatea democratică a țării.
Români: Peste 24.000 au trecut fraudulos granița în perioada lui Ceaușescu