Bullying-ul în mediul școlar nu este doar un act de violență punctuală, ci un fenomen profund care influențează modul în care elevii ajung să se vadă pe ei înșiși și lumea din jur. În exclusivitate, în emisiunea Interviul Zilei cu Doru Dima, prof. Ion Negrilă a prezentat rezultatele unui amplu studiu ce arată efectele devastatoare ale bullying-ului asupra psihicului elevilor.
O viziune distorsionată asupra vieții
Conform studiului realizat pe un eșantion de 3.800 de elevi, 59,6% dintre respondenți consideră că „viața e nedreaptă și plină de pericole”. Această percepție este generată în mare parte de experiențele de bullying.
„Copilul suferă multe decepții, se simte amenințat constant și, astfel, dezvoltă o viziune generalizată negativă asupra lumii”, explică prof. Ion Negrilă.
Această viziune pesimistă afectează încrederea în sine, relaționarea cu ceilalți și poate alimenta tulburări precum anxietatea generalizată.
Autoculpabilizarea – o capcană emoțională
Datele arată că 23,9% dintre elevi cred că merită să fie abuzați pentru că „fac lucruri nepermise”. Mai grav, 20% dintre ei consideră că „dacă nu aș fi un copil rău, nu mi s-ar întâmpla lucruri rele”.
„Copilul ajunge să creadă că merită ceea ce i se întâmplă. Asta e foarte periculos. Se învinovățește singur și normalizează suferința”, subliniază prof. Negrilă.
Această gândire distorsionată contribuie la scăderea stimei de sine și la perpetuarea abuzului.
Bullying-ul modelează personalități
Profesorul Ion Negrilă atrage atenția că efectele bullying-ului nu se opresc la nivel comportamental:
„Are un impact uriaș asupra personalității copiilor. Unii devin retrași, alții agresivi.”
Fiecare copil implicat în această ecuație – victimă, agresor sau martor – își dezvoltă trăsături influențate de aceste experiențe, ceea ce poate afecta pe termen lung relațiile sociale și cariera.
Ce putem face pentru a schimba această percepție?
Schimbarea începe cu observarea atentă a elevilor. Profesorii și părinții trebuie să reacționeze la primele semne:
„Dacă vedem că un copil iese din tiparul normal, trebuie să intervenim imediat”, recomandă Negrilă.
De asemenea, este esențială comunicarea deschisă, activitățile extracurriculare și încurajarea exprimării emoțiilor.
Un model educațional bazat pe integrare
Un exemplu din propria copilărie îl inspiră pe prof. Negrilă:
„Învățătoarea ne schimba mereu colegii de bancă. Asta ne obliga să interacționăm cu toți, nu să formăm găști.”
Astfel de metode simple contribuie la coeziunea clasei și reduc riscul de marginalizare și bullying.
Percepția negativă asupra vieții și a propriei persoane este adesea rezultatul unui climat școlar toxic. Bullying-ul distruge încrederea, stimulează autoculpabilizarea și afectează dezvoltarea personală. Studiul prezentat de prof. Ion Negrilă demonstrează că intervenția timpurie, empatia și educația emoțională pot schimba radical aceste traiectorii.
Întreaga emisiune o puteți urmări în continuare: