O tragedie de proporțiile celei provocate de incendiul din clubul bucureștean Colectiv ar duce la moartea multora dintre pacienți din cauza dotărilor şi spaţiilor specifice insuficiente. Șeful secției de chirurgie plastică de la Spitalul Județean Clinic de Urgență, dr. Dan Grigorescu, ne-a declarat că nu resursa umană este problema, ci incapacitatea de a prelua mulți pacienți în cazul unei urgențe majore.
Brașovul are angajaţi în sectorul public, la această oră, cinci medici chirurgi plasticieni (patru în Spitalul Județean şi unul la Spitalul de copii), cărora li se pot alătura alţi doi specialiști din sectorul privat (din care unul este pensionar) şi cinci medici rezidenţi în specialitate.
„Am responsabilitatea a ceea ce afirm: la această oră resursa umană este mai mare decât capacitatea de tratament în terapie intensivă a cazurilor grave şi critice postcombustionale. Trebuie să se înțeleagă faptul că medicii chirurgi plasticieni nu trebuie să intervină efectiv pentru fiecare manoperă de specialitate, rolul lor într-un accident colectiv cu arsuri ar fi cel de coordonare al chirurgilor din orice altă specialitate chirurgicală, iar doar în Spitalul Judeţean Braşov avem peste 35 (incluzând chirurgi generalişti, vasculari, toracici, BMF, ortopezi, neurochirurgi, urolog, etc). Problema este ce faci cu pacienții? Pentru că în Spitalul Judeţean Brașov sunt 30 de paturi de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), din care o treime nu sunt în pavilionul central, ci în alte locaţii (Tractorul, Mârzescu) și nu poți disloca medicii în mai multe zone. Apoi, nu poți să îți pui problema că ai la dispoziție toate cele 20 de paturi, pentru că în mod sigur câteva pot fi blocate de pacienți critici din spital, iar pe aceştia nu îi poți trimite în secţiile cu paturi, în alte spitale şi nici acasă. Spitalul Judeţean este evident subdimensionat în caz de urgență majoră, iar celelalte spitale din oraş nu ar putea prelua decât un număr mic de cazuri, şi acelea extrem de bine selecţionate, ceea ce în primele zile e greu să realizezi”, spune dr. Grigorescu.
Acesta a mai precizat că Brașovul nu se poate baza pe facilităţile din sistemul privat de sănătate, pentru că acestea nu pot face faţă urgenţelor majore. „Au facilităţi de terapie intensivă care asigură în principal terapia postoperatorie a pacientului cronic, iar personalul de acolo nu este specializat pentru susţinerea urgenţei critice, mai ales pentru o avalanşă de cazuri. Apoi, nu au nici rezerve de medicaţie necesară în asfel de cazuri (de exemplu în situaţii extreme este nevoie de medicaţie antişoc, de sânge…)”.
Un alt punct nevralgic sesizat de medicul braşovean este faptul că nu există un sistem de alarmare a medicilor şi asistenţilor, care să fie chemaţi în caz de necesitate. „Nu ştiu să existe un plan de intervenţie eficace. La Bucureşti totul s-a bazat pe solidaritate. Medicii, asistentele, au plecat de acasă în papuci să ajute victimele, nu au fost alarmaţi într-un sistem organizat. A funcţionat compasiunea şi bunul simţ. Şi nu în ultimul rând faptul că au depus un jurământ! ”, a explicat situaţia la această oră medicul Dan Grigorescu care, pură coincidenţă, a lansat în urmă cu peste o lună o campanie publică şi o petiţie online pentru construirea unui spital nou de urgenţă la Braşov.
Centrul Vechi al Brașovului are foarte multe baruri, pub-uri şi cluburi la subsol, cu o singură intrare, în care câteva sute de persoane, adesea cu mobilier din lemn (ignifugat sau nu), şi cu ferestre fie mici, fie cu gratii, prin care nu poți organiza o ieșire de urgență în caz de incendiu și cu vreo scară de acces îngustă pe care s-ar fi bulucit lumea îngrozită de flăcări și fum, scrie Mihai Nanu pe blogul personal.
Astfel de exemple pot fi găsite în cluburile Times, Deane’s Pub, Britannia sau restaurante precum Formula Pub sau Sergiana, care au capacităţi mari de primire a clienţilor, dar ale căror evacuări în caz de urgenţă nu se ştie dacă ar face faţă în cazul a câteva sute de persoane care se bulucesc să iasă în caz de incendiu.