Deși am putea fi tentați să credem că următoarele rânduri sunt scrise în spiritul unei povești de Crăciun, realitatea, prin elocvența rece a faptelor, vine să reprime brutal această plăcută posibilitate. Misterul circuitului banilor proveniți de la contribuabilul brașovean, adică ai noștri ai tuturor, este pe cale să fie elucidat! În condiții normale (a se citi fără existența DNA) ar fi foarte posibil ca aceste uriașe sume de bani să fi fost ,,tupilate” așteptând să servească, în deplină disciplină de partid, cauze politice perene la următoarele alegeri locale. Rău le-ar fi stat actualilor aleși, fiecare în dregătoria sa, să beneficieze de cotă parte din cele aproape 16 milioane de euro, despre care vom vorbi în cele ce urmează? Dar iată despre ce este vorba…
Luni, în ședința de Consiliu Local Brașov, desigur fără nicio legătură cu perioada de relaxare premergătoare sărbătorilor de iarnă, se propune spre aprobare plenului un număr de trei Proiecte de Hotărâre privind includerea în lista de investiții pe anul 2016 a proiectelor restante: Dezvoltare zonă economică Brașov Nord – Centru de Afaceri Transfer Tehnologic și Incubator de Afaceri, Amenajare spații de agrement și divertisment Poiana Brașov și Extindere capacitate parcare și construire terminal transport public Poiana Brașov.
În privința rațiunilor care stau la baza acestora, foarte interesantă este motivarea Direcției Economice-Serviciul Buget din cadrul Primăriei, conform căreia: ,,sumele rămase neutilizate până la data de 31.12.2015 se vor reflecta în excedentul anului 2015, care în conformitate cu prevederile art. 57 din legea nr. 273/2006 trebuie utilizate pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare inclusiv pentru finanțarea acestui proiect ca angajament multianual„. Interesant este în primul rând pasajul marcat, care arată că legea din 2006 parcă a fost creată acum aproape 10 ani pentru justificarea motivărilor Direcției, în prezent.
Foarte interesant este și cuvântul trebuie din textul citat, articolul 57 din legea invocată neconducând nicidecum la o asemenea concluzie (aviz consilierilor locali!). Butelia de oxigen pentru ,,scafandrii în ape tulburi” de la Primăria Brașov se numește HG 953/2015 care modifică art.2 din HG 678/2015, publicată în MO din 10 decembrie 2015 și care permite: ,,în scopul îndeplinirii obiectivelor şi indicatorilor proiectelor, precum şi în vederea asigurării funcţionalităţii acestora, autorităţile de management pot prelungi prin acte adiţionale durata contractelor de finanţare după data de 31 decembrie 2015, cu respectarea celorlalte termene prevăzute în prezenta hotărâre. Cheltuielile aferente acestei prelungiri vor fi suportate de beneficiari din bugetul propriu.”
Întrebarea este, dacă prim-ministrul Dacian Julien Cioloș nu ar fi fost așa de mărinimos, oare ce s-ar fi întâmplat cu aceste proiecte? Răspunsul, sumbru, îl găsim în forma veche a art.2 din HG 678/2015: termen ,,30 septembrie 2015: cereri de modificare a deciziilor Comisiei. Depunerea la Comisia Europeană a cererii de modificare a unei decizii pentru un proiect major, inclusiv pentru proiectele majore care urmează a fi eșalonate„. DEZASTRU! Nu are rost să mai subliniem, chiar și retroactiv, iresponsabilitatea autorităților locale, pentru că la data de 30 sept.2015, factorii de răspundere din Primăria Brașov cu greu se adunau din concedii și se scărpinau a neputință în chestiunile Tetkron, managementul instituțiilor de cultură, ori în cronicul scandal al salariilor nesimțite de la Compania Apa, iar băieții din echipa pentru Brașov-Capitală Culturală Europeană 2021 căutau, buimaci, un creion de scris.
Dacă la toate acestea mai adăugăm faptul că, în proiectul cu spații de agrement și divertisment din Poiană, managerul de proiect este nimeni altul decât vechea noastră cunoștință Cici ,,Poli-mèr(e)” Doiciu, ne putem lesne creiona scena neputinței administrative. Noua HG 953/2015 permite deci continuarea lucrărilor, chiar și în condițiile depășirii termenelor de implementare a proiectelor cu finanțare prin Programul Operațional Regional 2007-2013, dar atenție, cu ,,finanțare din bugetul propriu„!
Deci să recapitulăm: după un ,,dolce far niente” de cel puțin 4 anișori și tot felul de aventuri cu licitații pentru construcția a 45% (zice-se oficial) din structura Incubatorului de A-faceri și 44% d.p.d.v. valoric a celorlalte două investiții ,,vitale” pentru Brașov, dibacii noștri edili au înălțat rugă fierbinte, ce a ajuns pesemne la urechile Cioloșului, care le-a dăruit lor dar de păsuire plăcut năravului, dar degrabă de pus în fapt, pân’ nu s-o găta luna cireșelor de la anul cel nou! Și acum trebuie să ne ținem bine: din bugetul local trebuie scoși doar … 75 milioane lei, adică aproape 16 milioane de euro (valoare estimată)! Și când te gândești că pentru proiectul Brașov – Capitală culturală europeană 2021 au fost cheltuiți doar aproximativ…100 000 euro!
O fi fost vorba de vreun blat sau pur și simplu de dispreț pentru cultură? Revenind la Proiectul de Hotărâre a Consiliului Local Brașov, la finalul pledoariei Direcției Tehnice, Direcției Economice-Serviciul Buget și a Serviciului Investiții din cadrul Primăriei Brașov, sunt ,,basculate” pe sub nasul consilierilor locali o serie de argumente ,,hipnogene”, respectiv o mulțime de hotărâri de guvern, avize ale comisiilor de consiliu local, Legea finanțelor publice, Legea administrației publice locale, directivele AMPOR-OI, bineînțeles pentru a da o tentă legală ,,ambalajului” acestei dorite Hotărâri de CL. Bine că nu s-a extras și din Tezele din Aprilie, Capitalul ori Constituția Ugandei! Dincolo însă de toate aceste aspecte formal-nostime stau adevăratele vicii ascunse ale poveștii/proiectelor…
În primul rând, construcția Centrului de tranfer tehnologic și Incubator de afaceri a fost proiectată ca fiind parte integrată a unui amplu concept socio-economic regional generat de funcționalitatea Institutului CDI PRO-DD a Universității Transilvania Brașov. S-au investit în perioada 2009 – 2012 multe milioane de euro, în special fonduri europene, într-o ,,fantomă” a unei așa zise cercetări de clasă europeană. Viziunea (utopia) continua în mod integrator cu construirea lângă acest institut a unui Campus-Genius și a acestui Centru de transfer tehnologic și Incubator de afaceri, astfel încât, rezultatele cercetărilor celor de la Institut să fie și valorificate.
Există totuși o mică problemă aici: cercetarea în universitatea Transilvania ,,este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire” iar ambiția actualului director (fost rector) Ion Vișa ca acest institut să devină un brand științific zonal, nu a fost deloc împărtășită de actualul rector, Ioan Abrudan. La ora actuală Institutul este un mastodont ineficient, în care sunt angajați temporar, pe diverse mici proiecte mulți dintre ,,veteranii” de la universitate, care nu au nici dorința dar nici știința de a produce ceva, în afară de cheltuieli și stres.
În altă ordine de idei, au fost/sunt mari probleme cu unele firme prestatoare de servicii în proiecte, care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. De asemenea planează mari semne de întrebare asupra corectitudinii, seriozității și modului în care au fost concepute caietele de sarcini și criteriile de acordare a lucrărilor, fapt ce a generat ambiguități, suspiciuni și în final contestații la CNSC din partea unor firme participante, lucru ce a condus la blocarea lucrărilor. Este cazul firmei SC Monkey SRL (nume sugestiv) care s-a agățat de o ,,liană” a proiectului (fiind firma fostului președinte al PDL – tineret, Mihai Ioniță, bun prieten al Primarului Scripcaru). Această firmă a fost exclusă ulterior din proiect după ce nu și-a îndeplinit obligațiile.
De asemenea, cazul firmei CON-A Sibiu, firmă care a construit o mare parte a Institutului CDI, avea experiență și deținea deja proiecte și studii de amplasament și mediu, respinsă la licitație. Un alt exemplu de defavorizare este cel al firmei SC Synergy Construct, care a licitat pentru amenajarea parcării din Poiana Mică. A fost de asemenea respinsă, deși este o firmă recunoscută atât pe plan intern cât și extern, cu portofoliu de lucrări în Europa, Asia și Africa. Astfel, firmele care au avut expertiză și oferte pertinente au fost defavorizate în raport cu altele care au venit cu oferte de ,,dumping” dar care apoi nu au avut capacitatea de a gestiona lucrările. În privința calității lucrărilor…ce să mai vorbim?
În Expunerea de motive în cazul Raportului pentru proiectul Amenajărilor spațiilor de agrement și divertisment din Poiană, s-au ,,păpat” în stil mioritic și niște bani pe expertize tehnice, care au propus consolidări, drenaje și refacerea hidroizolației. Dacă pentru o clădire proaspăt construită se discută deja despre consolidări atunci de ce nu trecem și la aplicarea unor ,,simpatice” buline roșii, ca să fie totul clar din start. Și se mai naște o întrebare: Cine garantează că noul termen legal, 30.06.2015 nu va fi din nou depășit, ținând cont că lait-motivul invocat pentru depășirea termenelor în cazul celor trei proiecte a fost sezonul rece, datorită căruia s-au sistat lucrările pentru a nu fi afectată calitatea acestor lucrări. Sunt oare siguri consilierii locali că iarna 2015-2016 se va ,,plia” pe eventuala prelungire girată de ei pe asemenea sume? Un lucru este însă cert – Și mai puțin sigure vor fi însă justificările. În fața electoratului brașovean !!!
- Mihai Costel,
- președinte Mișcarea Populară Brașov