Consiliul Naţional al PPMT s-a decis ca cei cinci membri ai Prezidiului Naţional să candideze pentru Camera Deputaţilor sau Senat: vicepreşedintele Gergely Balazs va candida într-un colegiu din judeţul Cluj, Szilagyi Zsolt, pentru colegiul senatorial I din Bihor, Zatyko Gyula, pentru colegiul senatorial Oradea, Papp Elod, pentru colegiul senatorial din Braşov şi preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor, va candida în Covasna, într-un colegiu din Sfântu Gheorghe.
„Ceilalţi candidaţi am convenit să nu le facem public numele, deoarece avem speranţa că vom stabili o colaborare fructuoasă cu Partidul Civic Maghiar, are Congres săptămâna viitoare şi dacă decide că nu va avea candidaţi, sunt o serie de persoane pe care le aşteptăm cu drag alături de candidaţii noştri“, a precizat preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Toro T. Tibor.
Papp Elod este vicepresedinte al Consiliului National al Maghiarilor. Prezentat drept politolog, a fost membru UDMR si PCM. Intre 2000-2004 a detinut functia de viceprimar al municipiului Miercurea-Ciuc ales din partea UDMR. Apoi a candidat la functia de primar al Miercurea-Ciuc din partea PCM dar fara succes.
Iată ce vrea domnul în cauză pentru Brașov, unde vrea să candideze. Extras dintr-un interviu acordat cotidianului Adevărul, în martie.
Despre autonomia teritorială: „Practic, este o chestiune mai complexă pentru că orice grup, orice etnie, orice colectivitate teritorială tradiţională trăieşte într-o legătură complexă cu mediul social şi politic în care este aşezat. Particularizând, pentru România şi pentru situaţia maghiarilor secui, aceasta înseamnă atât o reorganizare teritorială, care recunoaşte tradiţia şi dezideratele zonei secuieşti, cât şi legi noi, care reorganizează administraţia publică în sensul descentralizării şi subsidiarităţii, adică cu scopul de a aduce centrele decizionale mai aproape de cetăţean. Desigur, această descentralizare o dorim pentru toată România (federalizare? – n.a.), specificul cererii noastre este că propunem ca descentralizarea să nu se facă în mod „centralizat”, adică uniform, pe un singur calapod, gândit la centru, ci în modele diferenţiate care ţin cont de specificul zonei, de tradiţiile colectivităţilor teritoriale, cererile lor şi de alte condiţii locale.
(…)
Transilvanismul este pentru noi, într-adevăr, o valoare, mai bine spus este o sinteză de valori. Aceasta cuprinde conştiinţa apartenenţei noastre, şi este vorba atât de români, cât şi de maghiari, de spaţiul cultural al Europei Centrale. Înseamnă, deci, o legătură mai vie, mai puţin uitată cu circuitul valorilor europene. Înseamnă, în continuare, o tradiţie a convieţuirii în care a existat nu numai respectul reciproc, dar şi o modelare reciprocă a modurilor de viaţă şi a instituţiilor proprii. Nu privim idealistic acest lucru, în decursul istoriei au fost multe contexte politice consecutive care au alterat această convieţuire – şi de o parte şi de cealaltă – dar această convieţuire cu recunoaştere reciprocă a existat şi este o parte mai puţin pusă în valoare din istoria Transilvaniei. De fapt există două transilvanisme, a maghiarilor şi a românilor, şi între ele există puncte divergente, dar platformă lor comună (??) este destul de solidă ca să poată constitui un program strategic comun în reformarea României. Din păcate, şi aceasta este o mare pierdere pentru noi, saşii lipsesc din această ecuaţie“.
Să vedem ce zic și sașii de la Brașov, trecuți pe linie moartă de acest individ parașutat din interese politice.
CITEȘTE ȘI: UDMR speră la un deputat şi un senator la Braşov