Timpul pare că a încremenit, în acest weekend, la Drăguş, un sat din Ţara Făgăraşului, la câteva aruncături de băţ de mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta. Străzile s-au umplut de săteni, îmbrăcaţi în straie populare.
Este veselie mare în sat. Ficiorii călare dau vestea că este nuntă mare şi că toată suflarea este chemată să-i cinstească pe miri. Pregătirile încep încă de dimineaţă. Bătrânele din sat, cele care ştiu rostul unei asemenea sărbători, pun toate detaliile la punct.
Gătitul miresei, cea mai degrabă treabă
„De departe, cea mai migăloasă şi cea mai importantă etapă din organizarea unei nunţi este gătitul miresei. Tăte rudele mai în vârstă ale miresei se adună în jurul ei, iar cea mai pricepută începe să o împodobească”, ne spune Lavinia Rogozea, profesoară (pensionară) de biologie, cea care a reuşit să scoată orgoliul drăuşenlor la suprafaţă, să ni le piară tradiţiile.
Este un ritual care durează, bine stabilit, care nu trebuie încălcat. Cum se pune cununa, cum se pun bentiţele multicolore, nu e lucru de glumit. Pentru că dacă vine mirele să cumpere mirease şi nu este pe placul acestuia, apăi e supărare mare.
După ce mireasa este împodobită, vine alaiul fetelor – „cinstea fetelor” – care îi aduc în dar colaci, acoperiţi cu ştergare tradiţionale. Mireasa le mulţămeşte şi împarte celor prezenţi colacii, despre care se pune ca sunt aducători de noroc.
Rămas bun de la părinţi
În paralel, la casele celor doi miri, are loc „rămasul bun de la părinţi”. Cu ajutorul lăutari, rudele le cântă mirilor şi le dau sfaturi ce trebuie să facă după părăsirea casei părinţilor.
Între timp, cei mai gospodari bărbaţi, vin la mireasă, la soacra mică, să ia bucatele ce trebuie pregătite pentru nuntă. După ce duc mâncare la locul unde toată suflarea satului va petrece, ficiorii merg la naş, unde sunt cinstiţi cu cozonac şi un pahar de vin. Apoi întreg alaiul porneşte către mire, care este luat de naşi şi dus către casa miresei.
Un alt moment important al acestui ceremonial este renunțarea de către mireasă la „însemnele” de fată. Clopul cu ciucure este înlocuit cu cârpa (o basma neagră), semn că mireasa intră de acum în rndul femeilor măritate, așezate la casa ei.
Trudă mare, pentru pregătitul găinii pentru naşă şi lada de zestre
Două alte momente importante sunt pregătirea găinii, care va fi făcută cadou naşei. Trebuie să fie o găină grasă, căreie nu i se taie gâtul, aşa cum se face în orice gospodărie pentru a fi gătită.
„Se taie sub limbă, cu un cuţitaş mic, şi se atârnă ca să i se scurgă tot sângele, altfel o să fie vânătă la culoare. Apoi, se pune la opărit şi ce ciupe (se curăţă de fulgi). După ce o tăiem şi scoatem din ea măruntaiele, o umplem cu slăninuţă şi ouă, înainte de a fi gătită. Apoi, o împodobim, pentru că geaba muncim dacă nu arată frumos, că naşa trebuie să o cumpere de la noi şi trebe să ne dea bani frumoşi”, ne spune una dintre localnicele însărcinate cu pregătirea găinii.
În paralel, are loc ceremonialul pentru pregătirea lăzii de zestre. Musai toţi cei care sunt prezenţi în gospodărie trebuie să vadă câte perne, câte ţoluri şi alte lucruri făcute de mâna miresei sunt pregătite, să arate priceperea şi măiestria ei în a nevastă.
„Pintenul”, cum îl vede pe mire mireasa
Poate cel mai de atracţie moment este cumpăratul miresei. Este momentul „pintenului”, după cum ne spune Lavinia Rogozea: „Este foarte impornat cum îl vede pe mire mireasa, prin cercul colacului. Dacă-l vede zâmbind, apăi aşa or să petreacă tătă viaţa”.
Este momentul în care mirele şi suita de peţitoare care îl însoţesc pe mire negociază pentru cumpărarea miresei. Mireasa nu este lăsată să fie văzută. Peţitorii vor să vadă acea căprioară pe care o vânează mirele, dar mai întâi i se prezintă o fetiţă, care este refuzată, fiind prea mică, apoi o bâtrână, la rândul ei nefiind pe placul alaiului peţitorilor. În cele din urmă, sunt chemate şi cele două soacre, care sunt îmbunate pentru a fi de acord cu cununia celor doi tineri.
Un adevărat spectacol l-a oferit alaiul:
Mirii „de ocazie”
Mirii care au realizat în acest weekend nunta tradițională sunt săteni din Drăguș. Ea este studentă la Contabilitate, Amalia Jurcovanu, el lucrează în construcții – Florin Borzea. Doi tineri furmoși care ne-au spus, râzând, că nu sunt împreună, dar această nuntă este o repetiție pentru momentul în care vor face pasul cel mare în viață.
Primarul Drăgului, Ghiță Socaciu, cum îi spun sătenii, a fost o figură discretă în tot acest eveniment. „Este o tradiție la care eu, ca primar, nu am de ce să ies în față. Eu m-am angajat să ajut cu tot ce îmi stă în putință. De aceea, am pus la punct mai multe astfel de evenimente tradiționale, prin care să promovăm tradițiile, dar și să atragem turiștii. Ceea ce nu știu foarte mulți este că noi, la Drăguș, șinem foarte mult la tot ce înseamnă tradiție. Și administrația locală funcționează după un «percept» scirs de înainașul nostru, Dimitrie Gusti. La noi s-au reînființat vecintățile. Adică, la o anumită grupare de case, există un tată de vecin (lider al zonei – n.a.), care are și un adjunct. El se întâlnește cu oamenii din zonă și vine la mine, ca primar, și îmi spune ce probleme au oamenii. EU le prezint Consiliului Local, care trebuie să ia măsurile care trebuie pentru a rezolva problemele oamenilor. Vecinătățile funcționează și la bine, și la rău. Dacă acum oamenii au venit la distracție, la nuntă, în urmă cu trei săptămâni o trăznit o casă. I-am adunat pe toți, și i-am întrebat dacă îl ajutăm pe omul ăsta ajuns în năcaz. Apăi, toți or sărit, fiecare după puteri: unii, mai avuți, cu bani, alții, cu lemn sau alte materiale, ăia mai săraci or venit să ajute la muncă. Trei sute de milioane (lei vechi, n.a.) s-or adunat iar la ora asta omul are acoperiș deasupra capului”, s-a arătat mândru de comunitatea care l-a ales primar Ghiță Sucaciu.
Meniul tradiţional de nuntă de la Drăguş
Nici gătitul bucatelor la nuntă nu e lucru de glumit. Cele care se ocupă de această îndatorire de onoare sunt tişele (mătuşele), din rândul cărora sunt stabilite socăciţele (din rândul mătuşilor), ne psune chef Adrian Neag, făgărăşeanul care a câştigat concursul internaţional de gătit tradiţional de la Cluj, desfăşurat în urmă cu câteva săptămâni.
„Nunta în Ţara Făgăraşului se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se serveşte «zupă tăiăţăi», adică supă de găină grasă – musai crecută în ograda omului – cu tăiţei de casă şi cu legume proaspete. Urmează apoi găluştile, care pot fi servite cu cârnat afumat, cum a fost la această nuntă. Pentru cei care nu ştiu, noi le spunem găluşti la sarmale, alea mari cât pumnul unui gospodar de frunte, umplute cu orz şi carne de porc. Musai la găluşti nu trebuie să lipsească o lingură de smântână din lapte de drigană (bivoliţă – n.a.). La urmă, vine hurezul cu lapte de drigană, scorţişoară şi dulceaţă, precum şi lipchiul cu mere (un fel de aluat de pâine, unde se pun la interior mere, dar şi alte fructe, se închide, se face ca un bulgăre şi se bagă la copt în vatra de pită – n.a.)”, ne spune Adrian Neag.
CLICK Pe poze pentru a se mări!
