MAMA. Primul și cel mai frumos cuvânt. Cel mai cald gând. Mama, de cele mai multe ori ne aduce la viață și renunță la tot ce era ea și la ce ar fi putut ajunge pentru a ne avea pe noi. Ne împrumută chipul ei și ne umple sufletele cu comori numai de ea știute, pe care le descoperim, pe rând, până ne săvârșim existența pe acest pământ. A stat alături de noi de la primul scâncet, iar când am crescut am știut că fiecare zbârcitură de pe obrazul ei, de pe mâna ei, ascunde o poveste din viața noastră.
Ne închinăm la icoana ta, mamă! Pentru tot și toate. Iar cea mai mare vină pe care o avem este aceea că îți spunem de prea puține ori „Te iubesc!”. Nu o spunem prea des, dar te iubim, în felul nostru, poate stângaci și fără cuvinte, dar tu asta o știi deja.
Newsbv.ro vă invită să vă alăturați pe parcursul lunii martie unei campanii în care veți afla povești de viață ale unor oameni de lângă noi. Dacă aveți o poveste frumoasă, pe care vreți să o împărtășiți brașovenilor, o așteptăm alături de o fotografie la adresa contact@newsbv.ro.
Astăzi vă prezentăm un interviu realizat cu Laura Iancu de la Inspectoratul pentru Situații de Urgeanță (ISU) Brașov.
Reporter: Ce înseamnă pentru tine mama? Care a fost/este rolul ei în viața ta? Cât de importantă a fost/este în viața ta? 2.Cum ai petrecut/trăit în familie zilele de 1 și 8 Martie? Cât de tare le așteptai? Făceai cadouri, surprize, femeilor din familie? Ce însemnau pentru tine aceste zile? Ce amintiri ai?
Laura Iancu: Mama e cea spre care alergi atunci când simți că totul în jur se prăbușeste. De la ea înveți empatia, înveți să iubești, să acorzi atenție. Pe vremea copilăriei mele 8 Martie era considerată Ziua Mamei și i se acorda o importanță deosebită. La școală mereu pregăteam mici lucrări făcute de mânuțele noastre și bineînțeles aveam serbare special pentru această zi.
R: Cum petreci acum aceste zile? Ce înseamnă ziua de 8 Martie acum? Unde preferi să sărbătorești, această zi? Faci ceva special?
L. I. : Pentru mine această zi a rămas la fel. Acum, eu aștept cu entuziasm micile cadouri făcute de mâinile copiilor mei. Nu sunt genul de persoană care preferă petrecerile în localuri, nu am fost niciodată. Pentru mine această zi este strict legată de cei mici.
R: Cum crezi, din experiența proprie, că este privită femeia în România? Există discriminare sau inegalitate între sexe? Ce ar trebui făcut în sensul acesta? Este România o țară care respectă femeia?
L.I. : Din păcate în România este nevoie de mai multă educație. Femeia încă este privită ca o posesie, încă este subestimată. În unele medii nu i se atribuie nici macăr valoarea de om. Femeia este manipulată emoțional și nu numai. Violența domestică a atins praguri alarmante. Ce exemple vor avea copiii noștri? Cu ce valori vor rămâne? Femeia trebuie respectată în primul rând pentru că este o viitoare mamă pentru că dă naștere acestei lumi. Discriminarea încă există, chiar dacă nu este exprimată, evident, să spun. România nu face nimic pentru femei. Există , din păcate, acea gândire, chiar și din partea celor care poate ar trebui să fie scut pentru femeile abuzate: ,,Aaa! Și-a căutat-o!
R: Lucrezi într-un mediu în care majoritatea sunt bărbați. Cum te simți la locul de muncă? Au fost situații în care ai fost discriminată? Ce dificultăți întâmpini uneori, având în vedere, meseria pe care o ai? Cum te tratează colegii? Ți se pare că sunt persoane din afară, care cred că jobul acesta este doar pentru bărbați? Ce le spui celor care spun asta?
L. I. : Da, lucrez într-o lume ,,a bărbaților’’ și e super fain! Discriminată nu pot spune că am fost, sau cel puțin nu am simțit eu. Dificultăți? Poate când este vorba de persoane agresive, sau când am anumite probleme ce țin de noi ca femei, este un pic mai dificil, dar nu atât cât să îmi creeze o mare problemă. Colegii mei sunt oameni extraordinari, cu inimi mari. M-au sprijinit când am intrat în această ,,familie”, au avut răbdare și dacă au avut îndoieli sau dacă au fost sceptici, mie nu mi-au arătat. În schimb, mi- au demonstrat că se bazează pe mine, ca mă văd ca pe un camarad. Aici în profesia aceasta petrecem mult timp împreună, ne știm bucuriile și necazurile, ne leagă mult. Aici o ceartă se încheie rapid pentru că noi ne bazăm unii pe alții, aici depindem unii de alții. Probabil că sunt persoane și în sistem care văd această meserie ca fiind doar pentru bărbați, nu numai cei din afară. Eu le-aș spune să nu subestimeze femeia. Clar, nu poți pune semnul egal între capacitățile unui bărbat și ale unei femei, ele se completează, acolo unde nu poate femeia, poate bărbatul și invers.
R: Povestește o situație în care te-ai descurcat mai bine decât un coleg sau când ai reușit să faci față unei situații dificile la fel ca ceilalți colegi? Cum te-au privit? Ce ți-au spus?
L. I. : Nu pot spune ca m-am descurcat mai bine sau nu, ci doar că am anumite capacități pe care nu le au mulți bărbați. Spre exemplu, am avut cazul unei femei înjughiate cu ceva zile în urmă, care a stat într-un mediu cald, cu apă caldă curgând. Vă dați seama cam ce miros era acolo. Am hotărât să pătrundem pe geam. În momentul în care am deschis geamul mirosul a împânzit strada. Trebuia să pătrundem în locuință, colegul meu era la 10 metri de fereastră își dădea și sufletul afară… Atunci am hotărât să intru eu, am intrat, am găsit victima, am deschis ușa celorlalți colegi de la poliție. Nu vreți să știți ce miros era. Dar am puterea asta de a face față, atât la ceea ce văd cât și mirosurilor pe care le simțim cam mereu. Datorită faptului că sunt mai mică de statură, mai subțire, pătrund în locuri, prin spații destul de mici, asta fiind un avantaj în echipa de salvatori. Simt că colegii mei au încredere în mine, simt că se bazează pe mine ca și camarad. De multe ori, la anumite cazuri, unde pătrund eu, fiind și colegii de la jandarmi sau poliție, îi aud: ,,Ati bagat fata?’’ Iar răspunsul colegilor mei: ,,Pai normal, ea poate!’’ Aceste cuvinte nu fac decât să îmi confirme faptul că ei știu că pot, că ei se bazează pe abilitățile mele. Nu m-am dat în spate niciodată de la nimic, chiar dacă uneori ei vor și au tendința de a mă proteja.
R: Cum reușesti să te împarți între job/familie/copii? Ce lucruri te fac fericită atât la serviciu cât și în familie și în relația cu cei mici?
L. I. : Reușesc, nu știu cum, dar reușesc. Îmi place ceea ce fac, merg cu drag la muncă, am un colectiv frumos. În zilele libere sunt 100% prezentă în viața copiilor mei. La muncă suntem o tură unită, râdem împreună, mâncăm împreună, facem sport și pregătire împreună și clar, salvăm vieți împreună. Cei mici mă fac fericită, când ajung acasă după o tură de muncă, ei sunt la școală, dar când se deschide ușa și le văd chipurile, zâmbetele, dorul …sunt cea mai mare și cea mai perfectă realizare a mea. Îmi place să mă joc cu ei, să râd cu ei, să mă cobor acolo, la anii lor. Cu asta vor rămâne, cu aceste amintiri. Îmi place să îi privesc când dorm, parcă îi văd, iar micuți când îmi căutau brațele, când doreau sărutări mai des. Timpul trece parcă prea repede, ei cresc prea repede.
R: Dacă ai putea să schimbi ceva în ceea ce privește modul în care este privită femeia în societate, ce ai vrea să fie diferit?
L. I. : Aș vrea să se schimbe percepțiile asupra femeii. Ea nu este un obiect. Aș vrea să nu mai fie subestimată. Aș dori mai multă educație și respect pentru femeii. Nu e ușor să aduci viață într-o lume cum este cea de astăzi. Femeia e puternică, dar are nevoie să fie și firavă. Aș vrea să fie apreciată pentru faptul că dăruiește copii, că acolo sub inima ei, nouă luni de zile crește o altă inimă, e un miracol, dar din păcate mulți barbăți cred că li se cuvine femeia și nu o prețuiesc la valoarea ei.
Pentru câtă suferință îndură.Femeia trebuie respectată!
R: Care este după părerea ta rolul femeii în societatea de astăzi?
L. I. : Cred ca rolul femeii e de a transmite frumosul, binele și empatia. Ea e cea care insuflă viitorilor adulți aceste valori. Dacă i s-ar acorda respectul, atenția, aprecierea pe care o merită, femeia ar putea schimba lumea aceasta ,,goală și gri” în care trăim astăzi. Femeia știe să susțină bărbatul în care crede fie că îi este amic, frate, tată, iubit, soț, coleg, șef etc, iar asta face din ea un stâlp important al societății.
Mesajul meu pentru femei? Să își păstreze capul sus, să își păstreze valorile și feminitatea. Nu sunt șabloane pentru femei perfecte, fiecare femeie e deosebită în felul ei și aș vrea să nu lăsați pe nimeni să vă spună că este altfel!
