Festivalul Clătitelor, în weekend, la Prejmer

Festivalul Clătitelor, în weekend, la Prejmer

Ca în fiecare an, la final de iarnă, comuna Prejmer îmbracă strai de sărbătoare pentru a celebra unul dintre cele mai populare obiceiuri săsești: Fasching-ul.

Astfel, Primăria și Consiliul Local Prejmer împreună cu partenerii din acest an: Agenția Metropolitană Brașov, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Parohia Bisericii Evanghelice CA Prejmer, Asociația Inițiativa Femina, Asociația Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer, Școala gimnazială Prejmer, Școala Gimnazială Lunca Câlnicului, Centrul Social de zi Prejmer, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei, Regia Autonomă de Transport Brașov și HIDROSAL COM, organizează sâmbătă și duminică, 22 și 23 februarie 2020, începând cu ora 11:00, cea de-a XV-a ediţie a evenimentului.

În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti, lucru care denotă faptul că această comunitate a înţeles importanţa conservării valorilor tradiţionale, respectă şi are deschidere faţă de diversitatea culturală.

Aceasta convieţuire paşnică şi fructuoasă a făcut ca, de la an la an, Fasching-ul să atragă un public tot mai larg, ediţia din 2019 numărând peste 17 000 participanţi care s-au bucurat savurând delicioasele produse tradiționale, admirând și degustând din Expoziția de clătite. Susținute în aer liber, concertele celor mai apreciați artiști români, trupele de dans tradițional săsesc, fanfara, caravana sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii le au în vedere de la an la an, pentru localnici și publicul larg. Pentru mulţi dintre aceia care practică turismul cultural, Fasching-ul reprezintă şi o oportunitate de informare asupra istoriei locului şi Bisericii Cetate Prejmer, notată cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Alte articole:   Intervenție de succes a polițiștilor brașoveni (VIDEO)

Anul acesta, în premieră, vom avea o paradă și un dans al măștilor precum și un concurs dedicat celor care vor produce cele mai inedite și gustoase clătite.

Această sărbătoare a devenit moștenire culturală de la cei care au contribuit la clădirea a ceea ce astăzi numim cu mândrie comuna Prejmer.

Istoricul Fasching-ului

După peste 20 de ani de pauză, farmecul “Sărbătorii cu clătite” la Prejmer a rămas acelaşi. Saşii adunaţi în jurul cetăţii Prejmer alungau, în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ţinea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului şi era perioada balurilor mascate, prilej de petrecere, voie bună și mâncare aleasă. Sărbătoarea începea cu “Caravana Clătitelor”.

Alte articole:   Patrașcu: „În numai un an de mandat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, echipa PSD a reușit absorbții record de fonduri europene”

Flăcăii costumaţi, dansau şi ofereau clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care îi însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei. Când saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei, odată cu ei au murit şi petrecerile. După 20 de ani de pauză, românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi – au reînviat Sărbătoarea.

Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, ”Mama grasă” şi ”Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi pe cai aprigi, deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două ”mame”.

”Mirele şi mireasa”, doi băieţi deghizaţi, şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi „joacă” lumea ieşită în stradă să-i admire. Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă cu făină și ulei din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma pe seară.

Alte articole:   PSD: Guvernul anunţă noi măsuri de plafonare a energiei electrice

Obicei vechi

Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul. ”Pe vremuri însă, era şi o ocazie de petrecere, pentru băieţii care urmau să plece la oaste”, ne povesteşte doamna Heidrun Junesch.

Cu o seară înainte de carnaval, tinerii se adunau la cetatea din sat într-o şezătoare pentru a face ultimele retuşuri creaţiilor cu care urmau să se prezinte la petrecere. Exista obiceiul ca, pe parcursul caravanei clătitelor, fetele să fie ”răpite”. ”Urmau negocierile cu părinţii care plăteau ca să-şi recupereze fata”. Copiii aveau şi ei parte de un carnaval, unde dansau şi se întreceau în a juca spectacole de teatru. Seara însă era a tinerilor. Fetele, cu măşti simple, mărginite de danteluţe, veneau să-şi întâlnească iubiţii cu care se învârteau în valsuri.

Dansul Destinului

Femeile făceau un cerc, care era cuprins în alt cerc – cel al bărbaţilor. Cele două cercuri se mişcau în direcţii diferite cât fanfara cânta polka. Cum se schimba ritmul şi începea valsul, fiecare fată trebuia să se întoarcă şi să danseze cu cel din spatele ei. Cine rămânea fără pereche dansa cu mătura.

Distribuie dacă îți place!

Anunţuri mică publicitate