De multe ori sunt întrebată de către părinți dar și bunici: Copilul meu face tot ce trebuie pentru vârsta ei/ a lui? Așa că m-am hotărât să încerc să răspund întrebărilor pe cât de simplu și de clar pot.
Primul an de viață este unul extrem de important în viața copiilor noștri. Acum învață să se rostogolească, să meargă, să stea în picioare. Tot acum învață să zâmbească, să facă pa-pa, să facă primii pași în relaționarea cu cei din jurul lor.
În primul an de viață creierul copiilor noștri începe să își dezvolte memoria, limbajul, gândirea rațională, precum și unele aptitudini. Până la vârsta de 3 ani, creierul copiilor va fi dezvoltat în proporție de 80%. Mai mult, datorită dragostei, educației și încrederii pe care le-o dăm îi ajutăm să crească niște oameni adevărați.
Pașii pe care îi parcurgem împreună în acest prim an de viață îi vor ajuta să se dezvolte social și emoțional
Dar, de asemenea, vor contribui la dezvoltarea limbajului și comunicării, la dezvoltarea cognitivă, a gândirii, precum și la dezvoltarea fizică.
La vârsta de 2 luni, copiii noștri plâng dacă sunt plictisiți sau nervoși, dacă nu schimbăm jocul, țin capul sus câteva secunde, studiază atent fețele care sunt în jurul lor, întorc capul în direcția sunetelor.
La vârsta de 4 luni, își țin sus capul bine, încearcă să se rostogolească, întind mânuța după jucării, încep să rostească asocieri de două litere ga-ga, ah-ah, eh-eh.
La vârsta de 6 luni, răspund la sunete și cuvinte prin sunete, stau bine în șezut, privesc cu atenție la lucrurile din jurul lor.
La vârsta de 9 luni, înțeleg cuvântul NU, se joacă de-a v-ați ascunselea și se bucură de acest joc. Stau bine în funduleț, arată cu degetul spre lucrurile pe care le doresc, fac pensa cu trei degete, țin lingurița în mânuțe.
La vârsta de 12 luni spun mama, tata, apa, dada, stau în două picioare , se ridică singuri, urmează comenzi simple, trec jucăriile dintr-o mână în cealaltă și fac un turn din 3 cuburi.
Când să vă îngrijorați și să mergeți la o evaluare pediatrică și neurologică?
Ori de câte ori sugarul Dvs. nu face cele câteva lucruri enumerate care sunt considerate pietre de hotar pentru dezvoltarea lui sau a ei. Cu cât primește ajutor mai repede, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
Mereu însă să știți că fiecare copil este unic și că fiecare copil are timpul său de dezvoltare. În fiecare zi învățăm de la copiii noștri să fim părinți și în fiecare zi învățăm să le fim aproape.
- Prof. Univ. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, spitalul Clinic pentru Copii Brașov
