Dr. Andreea Petecilă spune că sărbătorile de iarnă sunt asociate, în mod tradițional, cu bucuria, revederile și mesele bogate în familie. În realitate, pentru mulți oameni, această perioadă vine la pachet cu stres, oboseală emoțională, nostalgie, dor sau chiar singurătate.
În acest context, mâncarea depășește rolul de simplă nevoie fiziologică și devine un refugiu emoțional.
Un fenomen real, vizibil și în județul Brașov
Mâncatul emoțional nu este o excepție, ci un fenomen larg răspândit spune medicul brașovean dr. Andreea Petecilă. La nivel european, aproape 45% dintre adulții supraponderali sau obezi declară că mănâncă pe fond emoțional, nu din foame fizică. În România, peste 59% din populația adultă este supraponderală sau obeză, conform datelor de sănătate publică.
Județul Brașov se situează peste media națională. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2022 au fost raportate 2316,9 cazuri de obezitate la 100.000 de locuitori, comparativ cu media națională de 1910,5 cazuri. Specialiștii atrag atenția că aceste cifre reflectă doar cazurile ajunse în evidențele medicale, realitatea fiind, cel mai probabil, mult mai amplă.
„Sărbătorile nu creează mâncatul compulsiv, ci îl scot la suprafață”, explică dr. Andreea Petecilă, singurul psihiatru din județul Brașov specializat în Medicina Adicțiilor. „Ele vin cu o încărcătură emoțională intensă, iar mâncarea este una dintre cele mai vechi și mai accesibile strategii de reglare emoțională.”
Dr. Andreea Petecilă: De unde începe relația emoțională cu mâncarea
Relația cu mâncarea se formează încă din copilărie, în interacțiunea cu cei care ne-au oferit hrană. Atunci când mâncarea a fost utilizată ca recompensă, alinare sau substitut al atenției, copilul învață inconștient că disconfortul emoțional poate fi „rezolvat” prin consum.
„Copiii care au trăit sincope emoționale – perioade de apropiere urmate de absență – pot dezvolta un tipar de autoreglare fragmentată”, explică dr. Andreea Petecilă. „În lipsa unui adult constant care să conțină emoțiile, mâncarea devine un instrument rapid și sigur de liniștire.”
La vârsta adultă, acest tipar se poate manifesta prin episoade de mâncat compulsiv, urmate de vinovăție, rușine și promisiuni de restricție alimentară.
Mesele de sărbători: mai mult decât hrană
De Crăciun și Anul Nou, mesele bogate, farfuriile pline și îndemnurile insistente de a mai gusta ascund, de multe ori, o nevoie profundă de conectare emoțională. Pentru unii, mâncarea calmează și distrage. Pentru alții, devine o metodă de a face față tensiunilor familiale sau emoțiilor nerostite.
„Dulciurile pot înlocui afectivitatea lipsă, porțiile mari pot masca anxietatea, iar «încă puțin» poate fi o încercare de a prelungi o stare de bine deja fragilă”, spune specialistul. „După masă apare însă culpabilizarea, iar cercul se reia.”
Ce ar fi cu adevărat util de sărbători
Poate că întrebarea esențială nu este câte calorii are masa de Crăciun, ci ce emoții încercăm să liniștim prin mâncare. Echilibrul nu înseamnă control rigid sau interdicții drastice, ci conștientizare și găsirea unor alternative sănătoase: o conversație sinceră, o pauză, un gest de blândețe, o îmbrățișare.
„Mâncarea poate încălzi o seară de iarnă, dar nu poate umple ceea ce lipsește în suflet”, concluzionează dr. Andreea Petecilă. „Adevăratul echilibru începe atunci când ne permitem să ne uităm cu onestitate la emoțiile noastre.”