În ultima perioadă, se discută intens despre reorganizarea teritorială a României, un subiect abordat și în cadrul Consiliului Politic Național al PSD. Președintele Marcel Ciolacu a anunțat că social-democrații pregătesc un grup de lucru care va propune un proiect de lege pe această temă. La sfârșitul anului 2024, USR a depus un proiect în acest sens, iar înaintea acestora, Adrian Veștea (PNL), pe atunci ministru al Dezvoltării, a introdus subiectul în dezbaterea publică.

Vă prezentăm opiniile politicienilor brașoveni referitoare la acest subiect, în ordinea cronologică în care ne-au fost transmise:

Irineu Darău, președinte USR Brașov, senator:

Privitor la reorganizarea administrativă, în primul rând, este clar că USR și USR Brașov susțin o profundă reorganizare administrativă. Astăzi, statul român nu este doar ineficient de sus până jos, dar nu este adaptat ca structură vremurilor moderne. În schimb, țin să subliniez câteva puncte importante.

1. Reorganizarea administrativă nu trebuie făcută la un partid, fiindcă azi – din câte am văzut – nu Guvernul are un plan, ci un partid anunță niște lucruri. Important e să fie un plan de țară pentru reorganizarea administrativă, să existe un larg consens și politic, dar și în administrație și în populație, ceea ce se face cu studii și într-un timp rezonabil. Ați văzut de-a lungul timpului multe promisiuni de regionalizare sau reorganizare administrativă și nici măcar nu a început aplicarea lor.
2. E foarte important aspectul cultural-istoric. Nu se poate ca, din niște birouri – din București eventual – unii oameni să redeseneze o hartă. Trebuie făcut un studiu sociologic, cultural, istoric și astfel să se reorganizeze teritorial România. În zona noastră – și am văzut alte inițiative care greșeau pe alocuri – e foarte important să se țină cont de niște similarități culturale și istorice în zona Brașov-Sibiu. De exemplu, Țara Făgărașului nu poate să fie tăiată în două între regiuni diferite sau județe diferite. Această așa-zisă soluție a fost găsită de comuniști în urma rezistenței din Munții Făgărașului și a fost o mare nedreptte. Trebuie făcute niște reparații istorice și trebuie ținut cont de unitatea aceasta culturală.
3. Când vorbim de reorganizare administrativă, trebuie să ne uităm și la instituțiile existente și trebuie să ne gândim cât de utile sunt consiliile județene și ce fel de organisme trebuie să avem. Este nevoie de niște instituții la nivel regional, iar anumite instituții de la nivel județean trebuie să dispară, pentru eficientizare și pentru cheltuirea de bugete mai mici.
4. Nu în ultimul rând, trebuie să ne uităm și la localități, dar și acest lucru trebuie făcut în timp. Trebuie făcut astfel încât oamenii să nu sufere, în special prin mărirea taxelor. Și trebuie făcut ținând cont la fel de niște similarități culturale, geografice, istorice și așa mai departe. Sunt necesare primării mult mai suple, mult mai eficiente și care să răspundă de populații mai mari. Să știți că așa este în Occident și nu există aparate atât de vaste și de costisitoare la nivel local. Dar încă o dată, este un proces de durată și depinde și de nivelul de digitalizare. Trebuie să se ajungă la rezultate practice în 5-10, pe alocuri 15-20 de ani.

De asemenea, nu trebuie sa reinventăm roata. Sunt modele în Occident, dar de exemplu și mai apropiate în Ucraina, unde s-au facut anumite progrese în reorganizarea administrativă. Ar trebui să ne uităm la ele, să învățăm din ele, inclusiv din ce nu a mers acolo, iar noi să facem mai bine.

Un aspect important este legat de finanțare și bugete. Este esențial să decentralizăm bugetele și, în mare parte, taxele care se încasează într-o zonă să rămână acolo. Bineînțeles, dacă facem acest lucru, vor trebui să existe precum în Uniunea Europeană niște fonduri de coeziune, să se recupereze anumite decalaje între regiuni sau între județe. Dar, încă o dată, poziția noastră este clară: banii și decizia pe bugete trebuie să fie cât mai aproape de cetățean, deci de nivelul local.

Când se va face o redesenare a localităților sau județelor, este important să existe și modalități simple de colaborare între astfel de unități. Fiindcă astăzi vedem foarte rar colaborare reală și eficientă între UAT-uri, uneori și între județe. Tot pe model occidental, aceste colaborări sunt esențiale în special pentru dezvoltarea economică și pentru niște planuri comune fără de care nu se întâmplă dezvoltare accelerată.”

Dan Tanasă, președinte AUR Brașov, deputat:

„Reorganizarea administrativ-teritorială a României este o temă extrem de serioasă, tratată în acest moment de oameni extrem de neserioși. Nu putem aștepta soluții la problema reorganizării administrativ-teritoriale de la cei care ne-au adus aici și care au perpetuat acest mod. PSD, PNL, UDMR sunt parte a problemei, în niciun caz a soluției. Tema reorganizării administrativi territoriale este una recurentă, aruncată în spațul public de partidele vechi și prăfuite, tocmai pentru a lansa așa o perdea de fum peste anumite subiecte mai delicate cu care se confruntă. Este evident că, în 35 de ani, și PSD, cu PNL, cu UDMR au condus țara suficient timp încât, dacă ar fi fost cu adevărat interesați de reformă administrativ-teritorială, ar fi făcut-o fără doar și poate.

Însă PSD, PNL, UDMR resping ferm, spre exemplu, alegerea primarilor din 2 tururi, așa cum AUR a propus. Este evident că vor respinge ferm orice fel de reorganizare administrativ-teritorială a României. De altfel, AUR a propus soluții concrete, rapide, care puteau fi implementate și care să aducă economii substanțiale la bugetul de stat. De exemplu, un Guvern cu 12 ministere, 50 de secretari de stat, mutarea unor instituții care plătesc chirie în interiorul Palatului Parlamentului.

Sunt chestiuni care se pot face de azi pe mâine și iată, primi pași pentru reorganizare, pentru eficientizarea administrației românești. Realitatea este că nu se dorește acest lucru. PSD, PNL, UDMR nu doresc acest lucru. Noi am propus, spre exemplu, o chestiune absolut urgentă, anume nicio primărie fără 5.000 de locuitori. Trebuie evident desfințate toate cele primării.

Noi avem acum primării cu 500, cu 700, cu 1.000 de locuitori. Acest model administrativ nu mai poate funcționa la nesfârșit și evident că PSD, PNL-ul, UDMR se opun ferm acestei chestiuni, pentru că sunt presați de primari. Ei așa câștigă alegerile de 35 de ani, cu primari. De-aia au și înființat primării, le-au înființat pur și simplu acolo unde nu era cazul.

PSD, PNL și UDMR, sigur că da, aruncă această temă, dar sunt complet neserioși, pentru că nu își doresc o reorganizare administrativ-teritorială a României. Una benefică care, sigur, din punctul nostru de vedere, ar fi una benefică. Trebuie readusă administrația publică românească la realitatea zilelor noastre. Doar că cei de la PSD, PNL, UDMR au angajat în ultimii patru ani peste 50.000 de oameni în administrația publică centrală.

Ori nu putem să ne uităm la soluții la cei care ne-au adus aici. Susținem, fără doar și poate, AUR are în «Planul Simion», programul de guvernare a AUR, soluții concrete în ceea ce privește eficientizarea administrației publice, locale și centrale. De altfel, este de domeniul evidenției logice că singura formație politică, care are capacitatea, abilitatea și voința politică să facă reorganizarea administrativ-teritorială, este Alianța pentru Unirea Românilor.

Celelalte formațiuni, PSD, PNL, UDMR, depind de primari. Niciodată PSD nu va desființa vreo primărie. Niciodată PNL sau UDMR nu va desființa vreo primărie. Nu vor găsi soluții concrete, practice, pentru o reorganizare care să ducă la eficientizarea cheltuirii banului public. Totul este vrăjeală în stilul consacrat deja de aceste găști mafiote.

Sub nasul PSD și PNL a trecut autonomia teritorială a așa zisului Ținut Secuiesc, în urmă cu câțiva ani. Acum, cu UDMR la guvernare, sunt îngrijorat când aud că PSD și PNL vorbesc de reorganizare administrativă”.

Adrian-Ioan Veştea, președinte PNL Brașov, preşedinte Consiliul Judeţean Braşov:

„Reforma administrativ-teritorială este o necesitate pentru care am pledat încă din perioada în care am condus Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Să nu uităm că cea mai recentă reorganizare a teritoriului naţional a fost în anul 1968, iar de atunci realităţile socio-economice şi aşteptările românilor s-au transformat profund.

Practic, după anul 1968, în loc să existe comasări de localităţi, sistemul legislativ a favorizat referendumurile de desprindere a unor localităţi din componenţa UAT-urilor mai mari, ceea ce a dat naştere la peste 200 de unităţi administrativ-teritoriale noi. Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că aceste UAT-uri nou create nu dispun de resursele necesare funcţionării aparatului administrativ şi cu atât mai puţin dezvoltării şi implementării de proiecte investiţionale, astfel că ele sunt dependente în totalitate de alocările bugetare ale guvernului.

În prezent, în România sunt 3.228 unități administrativ-teritoariale, din care 41 județe, 103 municipii, 216 orașe, 2862 comune şi 6 sectoare ale municipiului București şi consider că se poate aplica o formulă prin care numărul acestora să fie redus.

Ar trebui pornit de la un studiu extrem de riguros care să evalueze situaţia reală a comunităţilor locale în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale, în urma căruia să se desfăşoare o campanie de conştientizare a cetăţenilor cu privire la modul în care acest proces de reformă administrativă va conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi la crearea de servicii publice integrate pe o suprafaţă mult mai mare, fie că vorbim despre sistemul de sănătate, domeniul educaţional sau asigurarea utilităţilor publice.

În acest sens, în mandatul meu de ministru a fost promovat un act normativ aprobat de Parlamentul României privind crearea consorţiilor administrative, care dau posibilitatea localităţilor să se asocieze pentru a implementa proiecte de dezvoltare şi pentru a obţine, astfel, condiţii mai bune de trai pentru cetăţenii din arealul respectiv.

Reforma administrativ-teritorială trebuie făcută după reformarea aparatului administrativ local şi central, în urma căreia să creştem gradul de profesionalism al funcţionarilor, precum şi încrederea cetăţenilor în măsurile adoptate”.

Ionel Goidescu, deputat SOS Brașov:

„Tema este readusă în discuție în mod periodic de partidele care au fost la conducere după 1989, dar fără ca ele să facă vreun pas concret în această privință. Personal, dar și partidul din care fac parte, considerăm că este necesară reorganizarea administrativă a țării.
Din păcate, politica din ultimele decenii a fost în sensul sporirii numărului de localități, al divizării acestora, în scopul, ieftin și nelegitim, de a crea posturi și sinecuri pentru «armata» de privilegiați a celor care au guvernat.
În acest domeniu legislația este din 1968 și este în mod clar vetustă, depășită.
Mai mult chiar, există suprapunere de reglementări, peste Legea cadru nr. 2/1968 se suprapun prevederile Codului administrativ, astfel încât este necesar să se facă «ordine». Iar «ordinea» se bazează pe lege. Acest lucru înseamnă, spre exemplu, faptul că nu mai trebuie să există comune cu mai puțin de 3000 de locuitori sau orașe și municipii ce nu îndeplinesc cerințele minime ale unui trai civilizat.
În strategia imediată a partidului nostru se regăsește elaborarea unei noi legi privind reorganizarea administrativ-teritorială, la care lucrează un colectiv de profesioniști, între care se numără și dna. deputat profesor universitar dr. Verginia Vedinaș, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai mari profesori de drept administrativ. Noi spunem chiar că este cel mai mare.
O altă problemă la fel de gravă care s-a manifestat în aceeași perioadă vizează declararea ca orașe a unor localități rurale care nu îndeplineau condițiile legale și, respectiv, declararea ca municipii a unor orașe care nu corespundeau exigențelor legii.
Motivul era de aceeași natură și la fel de meschin, respectiv obținerea unor salarii mai mari pentru personalul de la nivelul administrației locale, deoarece ierarhia salarizării, la vremea respectiva, se făcea corespunzător nivelului localităților. Și aici trebuie intervenit legislativ, astfel încât asemenea anomalii să nu se mai întâmple în viitor”.

Marius Dunca, senator, președinte PSD Brașov:

„Reforma administrativ-teritorială a României este necesară atât pentru reducerea cheltuielilor publice, prin restrângerea aparatului bugetar, cât și pentru creșterea competențelor și eficienței din administrația publică locală pentru derularea proiectelor de investiții și accesarea fondurilor europene.

Partidul Social Democrat și-a asumat responsabilitatea de a crea un cadru legal solid pentru această reformă. Aceasta va fi realizată în strânsă colaborare cu aleșii locali ce vor face parte din comisia tehnică a PSD. Reforma nu este un proces unilateral, ci unul participativ, care va include propuneri și soluții adaptate nevoilor fiecărei comunități.

Una dintre măsurile propuse este comasarea administrativă, dar aceasta este doar una dintre multiplele posibilități. În esență, există două direcții principale:

Comasarea (up-scaling) – unificarea a două sau mai multe localități într-un singur centru administrativ pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce cheltuielile.
Cooperarea (trans-scaling) – partajarea serviciilor publice între localități învecinate, o metodă care poate genera economii semnificative și creșterea competențelor administrației publice.

Trebuie să remarcăm faptul că România are una din cele mai fragmentate organizări teritoriale dintre state UE și statele OECD, fiind rămasă mult în urmă față de celelalte în privința reformelor administrativ-teritoriale.

În momentul de față, când în România se discută despre localitățile sub 3.000 de locuitori, în alte state europene care au implementat astfel de reforme, diviziunile teritoriale încep de la o medie de 5.000 de rezidenți pe localitate și ajung până la o medie de 55.000 de locuitori/localitate cum e cazul Danemarcei.

Cele mai semnificative comasări din UE au avut loc în Grecia și Belgia unde numărul „municipalităților” (care generic reprezintă nivelul administrativ primar) s-a redus cu 94%, respectiv cu 75%.

În Grecia, prin cele două reforme administrativ-teritoriale din 1998 și 2010, numărul centrelor administrative locale s-a redus de la 5.800 la 325, cu o medie de locuitori de 33.600.

Un alt exemplu relevant este reforma teritorială a Estoniei. Deși această țară care are o populație mai mică decât cea a Bucureștiului, a stabilit un nivel minim de 5.000 de locuitori/municipalitate (rurală sau urbană). Sub acest nivel, nu s-ar putea asigura o bază de selecție suficientă pentru funcționari competenți necesari derulării investițiilor, inclusiv a celor cu fonduri UE.

Fragmentarea administrativă din România limitează capacitatea de dezvoltare a comunităților și îngreunează atragerea fondurilor europene. Comasarea localităților sau cooperarea între acestea poate reduce birocrația, poate îmbunătăți calitatea serviciilor publice și poate crea baze solide pentru investiții durabile.

Reforma administrativ-teritorială reprezintă un pas important pentru modernizarea României. Nu este doar despre reducerea costurilor, ci despre crearea unei administrații eficiente, capabile să răspundă provocărilor prezentului și care să pregătească România pentru viitor, printr-un sistem administrativ modern și eficient.

Partidul Social Democrat își reafirmă angajamentul de a transforma această viziune în realitate, prin dialog și parteneriat cu toate comunitățile implicate”.

Augustin Hagiu, deputat PSD:

„Reforma administrativ-teritorială este o oportunitate ce se poate transforma intr-o lama cu doua taisuri daca abordarea este unidirectională. Reducerea cheltuielilor publice este un obiectiv important care nu poate fi atins numai prin asumarea uneia dintre cele doua tipuri principale de reforme teritoriale sau combinarea acestora respectiv comasarea si cooperarea.

Comasarea implica unirea unui numar de localități într-un centru administrativ in timp ce cooperarea implică partajarea serviciilor între localități. In ceea ce priveste cooperarea, Romania ofera deja cateva exemple atat bune cat si rele, generate de functionarea Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara (A.D.I.). Sunt UAT care au reusit prin cooperare in cadrul ADI, sa gestioneze mult mai eficient anumite servicii comunitare de utilitati publice (apa/canal sau salubritate).

Însa, atunci cand este vorba de finantarea unui serviciu de transport ca si exemplu, intr-o zona metropolitana, cum este cazul si la Brasov, problemele financiare sa fie mari iar gestiunea serviciului sa nu reprezinte un model de succes. Eu consider ca este esential sa abordam aceasta reforma administrativa la pachet cu doua decizii politice foarte importante, legate de competitivitatea/eficienta in activitatea functionarilor publici respectiv de modul de colectare a TVA de la agentii economici.

Nivelul de competitivitate si de eficienta a functionarilor poate creste numai prin trecerea, in administratia publica, de la sistemul de finantare/ numar de posturi la modelul de finantare de tip anvelopa bugetara care sa permita, in functie de nevoile particulare ale fiecarui UAT, o distributie corecta a posturilor.

Pentru atingerea unui echilibrul financiar, care sa ne ofere o imagine corecta, este nevoie de schimbarea modalitati de colectare a TVA, astfel incat aceasta sa se faca la fiecare punct de lucru/filiala a unei companii si nicidecum integral in UAT unde se afla sediul social. Beneficiile unei astfel de abordari sunt insa si mai complexe, mergand pana la schimbarea abordarii investitorilor de catre autoritatea locala respectiv mai buna relationare cu acestia, interesul devenind comun atunci cand vine vorba de bugetele cu impact in comunitatea locala.

Creșterea competențelor administrației locale este vitală pentru dezvoltare iar PSD și-a asumat responsabilitatea de a crea cadrul legal necesar. Este insa nevoie de o analiza mai complexa decat simpla raportare la obiectivul de «reducerea a cheltuielilor», pentru a avea garantia succesului unei reforme deoarece România merită să fie un exemplu de succes în Europa.

Ariana Bucur, deputat PSD:

„Reorganizarea administrativ-teritorială a României constituie o măsură esențială pentru modernizarea statului, pentru reducerea inechitățior regionale și nu în ultimul rând, pentru creștrea competitivității economice.

În opinia mea, argumentele necesității realizării unei reorganizări administrative-teritoriale a României, constau în:

Eficiența redusă a actualului sistem administrativ-teritorial – prezenta structură administrativ-teritorială (creată în anii 1960) nu este adaptată evoluției economice, sociale și demografice, neactualizare ce a condus la discrepanțe între județe în ceea ce privește resursele economice, populația și infrastructura, generând inechități în dezvoltare. Unele UAT-uri sunt prea mici pentru a susține o administrație eficientă (ex. comunele cu resurse limitate), iar altele sunt prea mari pentru a răspunde rapid nevoilor cetățenilor.
Reducerea birocrației și creșterea eficienței administrației publice – o reorganizare va permite reducerea numărului de instituții administrative redundante și optimizarea utilizării resurselor umane și financiare. De asemenea, se va simplifica procesul decizional prin consolidarea UAT-urilor, prin crearea unor regiuni mai puternice, capabile să gestioneze proiecte complexe.
Alinierea la standardele Uniunii Europene – în context european, România trebuie să își optimizeze structura administrativ-teritorială pentru a atrage mai ușor fonduri europene și pentru a implementa politici de dezvoltare regională coerente; crearea unor regiuni mai mari, comparabile cu cele din alte state membre UE, ar facilita accesarea fondurilor structurale și de coeziune.
Combaterea decalajelor de dezvoltare între regiuni – România se confruntă cu diferențe semnificative între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate; regiunile mai mari, vor putea implementa strategii integrate de dezvoltare, investiții în infrastructură și servicii esențiale. Reorganizarea ar permite o redistribuire mai echitabilă a resurselor între zonele urbane și rurale.
Creșterea competitivității economice – o structură teritorială modernizată ar favoriza dezvoltarea economică prin atragerea de investiții străine directe în noile regiuni și crearea unor poli economici regionali care să funcționeze ca motoare de creștere. O mai bună coordonare a strategiilor locale, va constitui un context favorabil pentru IMM-uri și antreprenoriat.
Îmbunătățirea reprezentativității și a participării cetățenilor – o reorganizare ar permite o mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor prin consolidarea unor comunități mai mari care împărtășesc nevoi și obiective similare, iar dialogul între autoritățile locale și populație va fi mai eficient.
Modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice – reorganizarea administrativ-teritorială va trebui să conducă la o planificare mai coerentă a proiectelor de infrastructură, transport și utilități și la o mai bună distribuție a serviciilor publice, inclusiv sănătate, educație și siguranță publică, eliminând disparitățile actuale.

Pe lângă aceste argumente, nu trebuie neglijat faptul că la acest moment, există o serie de instrumente prin care Europa susține consolidarea coeziunii economice şi sociale în UE, pentru corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de asemenea, susține crearea de locuri de muncă și asigurarea de oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii europeni prin Fondul Social European (FSE), finanțează proiecte de infrastructură de mediu, energie și transport, prin creșterea eficienţei energetice, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susţinerea intermodalităţii, consolidarea transportului public prin Fondul de Coeziune (FC) ( pentru statele membre care au un venit naţional brut pe cap de locuitor mai mic de 90% din media UE), și nu în ultimul rând, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) finanțează politica UE de dezvoltare rurală.

Concluzie

PSD a întreprins și până în prezent o serie de măsuri având ca obiective eliminarea sărăciei extreme și inegalității, iar pentru viitor în susținerea în continuare a efortului de reducere a decalajelor de dezvoltare între regiuni (dar și comparativ cu țările europene avansate), paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației, PSD s-a angajat să contribuie la elaborarea cadrului legal pentru reforma administrativ-teritorială a României, ținând cont și de oportunitatea accesării unor instrumente suport din partea UE mai sus menționate, care în urma aplicării și implementării pot conduce la consolidarea coeziunii economice și sociale!”.

Sebastian Rusu, deputat PNL:

„Simplificare, accesibilitate, eficientizare! PNL susține de principiu orice reformă prin care putem realiza optimizarea statutului român.

În calitate de deputat PNL de Brașov, un județ care se află în inima României și care joacă un rol crucial în dezvoltarea Transilvaniei și a întregii țări, consider că reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să fie tratată cu responsabilitate. Ea trebuie să urmărească și, totodată, să țină cont de interesele brașovenilor și ale tuturor românilor.
O reformă de asemenea anvergură nu poate fi făcută superficial sau fără să aducă beneficii reale comunităților locale.

Pentru a fi eficientă, reforma administrativ-teritorială trebuie să ducă decizia mai aproape de cetățeni, prin descentralizare și prin trecerea de competențe în plan local. Cu alte cuvinte, reforma trebuie să urmărească nu doar optimizarea structurii administrative, dar și creșterea accesului cetățenilor la servicii publice de calitate.

Simpla comasare a unor localități nu poate ține loc de reformă, dacă în urma acestui proces oamenii vor trebui să facă mai multe drumuri și să înfrunte o birocrație mai stufoasă.
Iată de ce, în mod obligatoriu, o astfel de reformă trebuie să ducă spre simplificare și accesibilitate.

PNL este deschis să susțină o reformă reală și eficientă a administrației publice, care să aducă servicii de calitate în comunități, mai multe investiții, și mai mulți bani europeni atrași.
Tot în acest sens, susținem un stat mai suplu, cu mai puține cheltuieli nejustificate”.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !

Dezbatere: Reorganizarea administrativ-teritorială. Ce spun politicenii brașoveni?