Printr-un amendament introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală, deputatul PSD Florin Iordache vrea să-i scape de răspundere pe toţi inculpaţii din dosarele de corupţie care „au picat” pe mandat de siguranţă naţională.
Amendamentul Iordache menit să-i scape pe inculpații corupți are următorul conținut: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.
În cadrul acticităților de finalizare a proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală, aflat la nivelul comisiilor de specialitate ale Senatului, se încearcă, din nou și nu tocmai transparent, introducerea unei limitări a modului de valorificare a rezultatelor obținute de serviciile de informatii din punerea in executare a mandatelor de securitate națională.
Deși proiectul se află la Senat, deputatul FLORIN IORDACHE (PSD) a depus deja amendamentul care privește art. 12 alin 1 vizând legea 51/1991, care urmărește de fapt revenirea la formularea propusă în decembrie 2012 de Ministerul Justiției, în sensul limitării modalitaților de valorificare a aspectelor rezultate din punerea in executare a mandatelor de securitate natională.
La acea vreme, urmare a dezbaterilor publice si a concluziilor rezultate din acestea, prim-ministrul Ponta a declarat public că nu susține propunerea in cauză, motiv pentru care Ministerul Justitiei a revenit la formularea initială.
Practic, prin amendamentul formulat, se sare in apărarea infractorilor si se interzice ca interceptările realizate pe baza mandatului de securitate naționala să fie folosite ca probe în instanță în cadrul unor dosare privind infracțiuni grave, precum cele de mare coruptie, evaziune fiscală, trafic de armament, de droguri, fraude informatice etc.
Nu trebuie să uităm însă că dincolo de faptul că aceste fenomene infracționale afectează valori importante ale democrației, ele au consecințe deosebit de grave asupra drepturilor si libertaților fundamentale ale tuturor cetațenilor statului și afectează imaginea Romaniei in fața statelor membre UE și așa șifonata de criticile Comisiei Europene privind respectarea statului de drept si a independenței sistemului judiciar.
Initiatorul amendamentului pierde din vedere faptul că prin mandatul de securitate națională se pot documenta si imprejurari privind pregatirea ori savarsirea unor fapte cu consecinte grave prevazute de legea penală.
De ce se dorește ca serviciile sa rămână pasive atunci când descoperă astfel de cazuri? Iordache ne propune, cu alte cuvinte, ca personaje cu mari problem legate de corupție să scape basma curată doar pentru că au picat pe interceptări de siguranță națională.
Astfel, fapte prevazute de legea penală ca infracțiuni vor rămâne nepedepsite, iar făptuitorii nu vor fi trași la răspundere penală, ceea ce, evident, contrazice principiile de baza ale legii procesual penale.
In altă ordine de idei, nu ne putem inchipui cum își vor desfășura activitatea de aflare a adevarului organele de urmărire penală fără beneficiul indiscutabil al datelor si informațiilor conținute de interceptările efectuate în temeiul unui mandat de siguranță națională.
În ședința din data de 03.04.2013 a Comisiei Juridice a Senatului, amendamentul respectiv a fost susținut si de senatorul TUDOR CHIUARIU – președintele acestei comisii.
Ce se întâmplă oare cu acele prevederi legale, pe care cei doi par să le fi uitat, potrivit cărora toți cetățenii care observă o infracțiune sunt obligații să sesizeze organele abilitate, și care sunt dispozițiile normative care prevăd că unele fapte ar trebui întotdeauna pedepsite, iar altele de la caz la caz, numai daca sunt instrumentate de alte organe decat cele cu atribuții in domeniul securității naționale?
În aceste condiții, deși nu suntem specialiști, nu putem să nu observăm ca ar avea de suferit însăși activitatea de documentare specifică, fiind lipsită de unul din instrumentele recunoscute atât de legea 51/1991, cât si de Codul de Procedură Penală, având în vedere că interceptarea se face tocmai când: “nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității naționale”.
Deasemnea interceptările sunt importante și atunci cînd: “probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare”.