Protecția Mediului este o temă la ordinea zilei la nivel mondial. La Brașov, avem multă gălăgie pe tema aceasta: Brașovul, capitală verde, festivaluri verzi etc. Nu este rău că se vorbește despre acest lucru. Bine ar fi să se și facă ceva concret în acest domeniu.
La emisiunea „Culisele ziei cu Sebastian Dan” a fost invitat Dan Traian Ionescu, conferențiar universitar dr. ing. la Facultatea de Silvicultură din Brașov. Domnia sa este specialist, singurul reprezentant științific al României la RAMSAR. S-a preocupat și a studiat îndeaproape cu colegii săi, dar și cu generații de studenți, ce se întâmplă în Delta din Carpați, de la Dumbrăvița, care este un areal de importanță mondială, fiidn singurul sit RAMSAR din Transilvania.
Să explicăm în două cuvinte ce înseamnă RAMSAR
Ramsar este o localitate în Iran. Acolo unde s-a semnat convenția de la Ramsar. Este vorba despre o convenție internațională privind, să spunem, protejarea zonelor umede, fie că e vorba de naturale sau chiar artificiale antropice.
„Pentru că apa, și vedem în zilele noastre, devine un element esențial și din ce în ce mai important.Pentru că începe să nu prea mai fie apă. Sau avem prea multă sau nu avem. Și aici, sigur, ne referim la precipitații. Și vorbim de apă dulce. Deci Convenția de la Ramsar propune, printre altele, să conserve, să mențină biodiversitatea și ecosistemele acestea de zone umede. Și cum spuneați, avem și noi în Brașov, în județ, la ora actuală singurul sit RAMSAR, zonă umedă de importanță internațională din Transilvania. El a fost extins acum câțiva ani ca suprafață. Înainte era doar complexul Piscicol-Dumbrăvița, acum sunt și lacurile de la Rotbav și Oltul.
În calitatea pe care o am, sigur că, fiind o parte, să spunem, științifică, mă preocupă în continuare, chiar la nivel național, situația acestor zone umede de importanță internațională. Și, în general, a ecosistemelor în care apa este elementul esențial și cred că asta va trebui să fie o preocupare la toate nivelurile la noi. În primul rând, statul român are responsabilitatea asta de a echilibra tot ceea ce înseamnă, să spunem, să folosești apa”.
Proiect de reconstrucție ecologică și creare de habitat
Delta din Carpați este un areal unic în această parte continentală a României. Zona a beneficat de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare, care tocmai s-a încheiat ca implementare.
„Proiectul vizează aplicarea unor măsuri din planul de management al acestei arii protejate de care vorbeam, care este sit Ramsar și Sit Natura 2000, și anume Dumbrăvița-Rotbav și Măgura-Codlei, partea de pădure. E unic în partea continentală a României prin faptul că s-au creat niște zone umede noi, s-au refăcut unele, distruse complet sau parțial, s-a adus apă… Asta e, poate, să zicem, aspectul cel mai important al proiectului, și anume zona Rotbav, de ani de zile, din cauza secetelor prelungite, ani cu ploi tot mai puține, cu zăpezi tot mai puține, așa cum știm cu toții, nu mai avem volum de apă care să intre în lacuri.
Au fost perioade, inclusiv în toamna trecută, când o mare parte din salba de lacul de la Rotbaba a secat aproape de tot. Ei bine, ce a făcut proiectul? Pe de-o parte a refăcut unul dintre barajele existente și s-a construit un nou baraj pe un alt râu. Acestea două preiau cea mai mare parte a debitelor respective, sigur, ducându-l în interiorul lacului, în zona protejată. Pe de altă parte, cum spuneați, reconstrucția ecologică înseamnă și crearea problemei de habitat. Am refăcut o parte dintre insulele distruse de întemperii în timp pe Balta III Rotbav. Pescarii știu foarte bine despre ce-i vorba. Ele sunt refăcute și am construit o serie de insule noi, fie de pământ, fie cu piatră deasupra, pentru a putea veni să cuibărească anumite specii de păsări. Ele vor fi folosite probabil și ca loc de odihnă, loc de hrănire, deci au, să zicem așa, o utilizare multiplă pentru faună”, spune Dan Traian Ionescu.
Păsări dispărute, văzute în premieră în Delta din Carpați
Realizatorul emisiunii, Sebastian Dan, a reamintit faptul că în Delta din Carpați existau activități diverse, în care studenții aveau sesiuni de birdwatch, de supraveghere prin telescoape, de filmare și fotografiere a păsărilor în diversele perioade ale vieții, de la împerchere, la cuibărit și adunarea în stoluri, în cazul migratoarelor: „Îmi aduc aminte în timp că chiar au existat momente de bucurie pentru dumneavoastră, ca și cercetători științifici, fiindcă au apărut specii care au fost date dispărute”.
„Să știți că aproape în fiecare an avem noi specii. Și aici ne referim fie la unele rare, care apar chiar și în România de câteva ori, le vezi într-un an sau la câțiva ani. Dar pentru mine e mult mai important ca sunt păsări care vin să cuibărească pentru prima dată aici.
Deci înseamnă că oferta locului este una foarte bună. Și într-adevăr, tocmai din cauza managementului practicat aici de ani de zile, locul este unul favorabil biodiversității. Deci este un management integrat, care nu are în vedere doar, să spunem, partea economică, socială, ci și cea de a conservare a biodiversității și se face tot într-un echilibru armonios. Din această cauză astfel de apariții. Pentru noi, sigur, e o mare bucurie de câte ori întâlnim specii noi.
Ionescu s-a implicat în studierea Deltei din Carpați de peste 30 de ani
„Să știți că făcând observații încă din 1993, nici nu-mi dau seama câți ani sunt de atunci, eram în primii ani de facultate, până în prezent, îți dai seama de o evoluție, de ce sa întâmplat, de o dinamică, să zicem, pozitivă sau cel puțin stabilă, adică n-am avut probleme mari. Sigur, aceasta în contextul îm care s-au făcut în mod regulat monitorizările, observațiile în zona respectivă.
Să vă dau un exemplu concret: acum mai bine de 10 ani a apărut o colonie de cuibărit mixtă, formate din mai multe specii – stârc de noapte, stârc alb, egretă mică. Acesta era unul dintre visurile mele când eram copil, să văd chiar în zona Transilvaniei astfel de colonii, care sunt mai specifice deltei sau zonei de sud și de est a țării. Și iată că lucrul acesta s-a întâmplat. A apărut, de exemplu, cormoranul mic, care are la Dumbrăvița singurul loc de cuibărit din Transilvania. Și, sigur, sunt o mulțime de alte specii care, cum vă spuneam, vin din Nord, le mai vedem.
Se stabilizează aceste păsări în Delta din Carpați?
Pe aceeași temă: Sunt sau nu cormoranii un pericol pentru piscicultură? Ce spune cercetătorul conf. univ. dr. Dan Traian Ionescu
VIDEO Dan Traian Ionescu despre extinderea Deltei din Carpați, la „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!