În România s-au desemnat până în prezent 20 Situri Ramsar, cu o suprafață totală de cca. 1.2000.000 ha. Conf. dr. ing. Dan Traian Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură din Brașov, este singurul reprezentant științific al României la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede de importanță internațională , numit de către Punctul Focal Național al Convenției de la Ramsar, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Dacă la Brașov, lucruruile stau bine în „Delta din Carpați”, cu o finanțarea nerambursabilă prin POIM, sunt probleme mari în Delta Dunării. „Da, cine a fost în ultimii ani, sigur, sa speriat cumva de afluxul de turiști și mai ales de fapt că e un zgomot permanent, se circulă cu șalupele astea și cu toate embarcațiunile cu viteză. Au fost și accidente. Adică, când mergi în delta, până la urmă, te duci ori să pescuiești, ori să te relaxezi, ori să vezi păsări. Cred că pentru asta ar trebui să mergem acolo. Dar, din păcate, nu asta e problema cea mai mare. Sigur, m-am tot interesat în ultimii ani ce se mai întâmplă prin Delta. Cu regret trebuie să spun că se continuă, într-un fel, desecările care au avut loc pe vremea comunismului”, a precizat Ionescu în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”.
N-ar fi rău să existe o discuție chiar la nivelul Ministerului
Cercetătorul brașovean spune că desecările continuă și la această oră, „nu în mod similar și nici la acea scară”, dar există, de exemplu, amenajări piscicole care au fost desecate pentru a se face agricultură.
„Sigur, există niște interese locale, nu ne interesează pe noi lucrul asta. Dar, din păcate, fauna biodiversitate a avut ce are de suferit. Ori într-o zonă umedă, într-un sit Ramsar și, mai ales într-o rezervație a biosferei, cum e Delta Dunării, așa ceva n-ar mai trebui să existe. Eu am încercat să atrag atenția autorităților. Am zis că, la un moment dat, n-ar fi rău să existe o discuție chiar la nivelul Ministerului (Mediului – n.r.) pe partea aceasta de Ramsar. Sigur, discuția ar fi fost mult mai largă, nu numai legată de Delta, dar cumva vreau să atrag atenția asupra acestui aspect care e absolut de nedorit. Să faci desecare și să cultivi”.
Cercetătorul Ramsar acuză faptul că nu s-a făcut mai nimic pentru reconstrucția ecologică a Deltei.
Dunărea a fost complet distrusă de intervenții, mai ales din perioada comunistă
„Acolo, într-adevăr, avem suprafețe enorme, chiar cu culturi. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie la un moment dat să se revină la ceea ce a fost odată Delta. Ori, s-a făcut extrem de puțin în acest sens, pe aceste proiecte. Eu sper totuși că o să ne dăm seama, încetul cu încetul, dar să nu fie prea târziu. Pentru că apa este esențială. Apa înseamnă inclusiv apa aceasta, din mediul natural, și ecosistemele formate de apă, care trebuie și păstrate, pe de-o parte, și refăcute. Ori noi avem zeci de mii de hectar care ar putea fi renaturate numai în Lunca Dunării. Gândiți-vă că și acolo sunt tot felul de gândiri, de idei.
Bravo celor care le-au făcut și în general e vorba de ONG-uri. Dar cred că asta e o chestiune la nivel de stat. Adică vorbim de climă, de modificări climatice. Dar nu vedem faptul că principala acțiune pe care ar trebui să o facă în zonele astea, unde se spune că suntem la începutul deșertificărilor, de exemplu Oltenia, Lunca Dunării, ar fi renaturarea luncilor Dunării. Fără asta nu avem ce să facem. Dunărea a fost complet distrusă de intervenții, mai ales din perioada comunistă. Și așa a rămas. Ori oamenii de acolo sunt tot mai săraci. Gândiți-vă că o refacere de acest gen ar însemna și părți economice. În plus, ar însemna un imbold local pentru economia locală, inclusiv pe turism, de ce nu. Pește și alte produse din zona ecosistemului acvatic”.
Cât de mult a afectat războiul din Ucraina Delta Dunării și lucrările pe canalul Bîstroe?
Realizatorul emisiunii a întrebat cât de mult este afectat delta din cauza războiului și de lucărrile executate la canalul Bîstroe.
„Este și multă politică… M-am interesat. Am și fost în Delta anul trecut, dar mă rog, în perioada de vară. Nu sunt probleme majore. Sigur, acolo pe Chilia, poate zgomotul… Sigur, sunt chestiuni punctuale, să zic așa, punctiforme. De fapt, este deranjul local. Dar la Bîstroe… Acolo e o discuție mare. A fost și un pic de isterie. Și nu zic de acum. De fapt, discuția este foarte veche, de acum ani și ani de zile. Când spunea că dacă se creează canalul, fuge apa pe o bucată enormă de mare din Deltă si dispar inclusiv coloniile de pelican. Lucru care nu s-a întâmplat, cu toate că ei, ucrainenii, au săpat. Și-au văzut de treabă și canalul a fost făcut și aproape tot timpul dragat, decolmatat. Nu s-a întâmplat lucrul asta. Trebuie să fim cumva echilibrați în gândire și în acțiuni”, a declarat Dan Traian Ionescu.
Sursa citată spune că, un asemenea proiect major, trebuia de la început să meargă pe legislația internațională.
„Există o directivă, și mă rog, o convenție, de fapt, care prevede exact lucrul ăsta, ca țările, atunci când se face un proiect pe o zonă transfrontalieră, autorităile statului trebuie să-și dea acordul și să fie înștiințați. Da, mă rog, aici este o chestiune care deja… Ajungem iară la ce spunem, la politică…”.