Emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan” este o platformă care aduce în prim-plan subiecte fierbinți din politica și societatea românească, iar invitatul Doru Dima a discutat recent despre măsurile de austeritate propuse de premierul Ilie Bolojan, impactul economic al acestora și problemele sistemice din România.
Premierul Ilie Bolojan a introdus recent un pachet de măsuri fiscal-bugetare, cunoscut ca „pachetul de austeritate”, care include creșterea TVA la 21%, impozitarea suplimentară a profiturilor, accize majorate și reducerea burselor școlare. Aceste măsuri au stârnit controverse, mai ales în contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, de peste 9,3% din PIB în 2024. Potrivit lui Bolojan, aceste măsuri de austeritate sunt necesare pentru a evita „izolarea financiară” a țării și pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.
Creșterea TVA din motive de austeritate și impactul economic
Creșterea TVA la 21% din motive de asuteritate este o altă măsură care a generat nemulțumiri. Aceasta afectează toate facturile emise de la 1 august, ceea ce poate duce la scăderea profiturilor pentru companiile care și-au bugetat contractele la o cotă mai mică. În emisiune, Doru Dima a explicat că această majorare ar putea descuraja investițiile și ar putea duce la denunțarea unor contracte din cauza costurilor suplimentare.
Mai mult, el a sugerat că eliminarea TVA sau reducerea sa la cote mai mici (5% sau 11%) ar putea simplifica tranzacțiile și reduce prețurile, însă marile firme de consultanță, precum KPMG sau Deloitte, beneficiază de pe urma complexității sistemului actual de TVA.
Evaziunea fiscală: o problemă sistemică
Un punct central al discuției a fost evaziunea fiscală, care rămâne o problemă majoră în România. Doru Dima a evidențiat o listă de companii cu datorii uriașe către stat, precum Galaxy Tobacco, Agroponte sau Liciuchiciu Web Design, care datorează sute de milioane de lei. Aceste datorii „istorice” sunt tolerate, în opinia sa, datorită influenței politice și a lipsei de acțiune din partea ANAF.
De exemplu, la sfârșitul anului 2024, datoriile necolectate de ANAF se ridicau la 68 de miliarde de lei, din care 56 de miliarde provin de la firme private. Această situație subliniază ineficiența sistemului de colectare și protecția acordată anumitor companii.
Pe lângă pachetul actual de austeritate, Bolojan a anunțat alte două pachete de măsuri, care includ reforma pensiilor și listarea pachetelor minoritare ale companiilor de stat la bursă. Aceste propuneri au fost primite cu scepticism, mai ales în contextul în care lideri politici, precum Sorin Grindeanu, au sugerat că măsurile au fost impuse de Bruxelles.
În timp ce guvernul susține că aceste reforme sunt necesare pentru a stabiliza economia, criticii avertizează că ele ar putea adânci inegalitățile sociale.