La final de noiembrie – început de decembrie 2025, judeţele Prahova și Dâmboviţa au fost lovite de o criză acută de apă potabilă. Decizia de golire / descărcare a barajului Barajul Paltinu — în prag de iarnă și după o vară secetoasă — a lăsat la robinete zeci de mii de oameni fără apă.
Cauzele: decizii tehnice fără strategie de continuitate
Potrivit declarațiilor oficiale, golirea barajului fusese planificată pentru lucrări de întreţinere a vanelor/golirilor de fund şi verificări tehnice. Totuşi, combinarea scăderii nivelului apei cu precipitaţiile abundente (care au dus la creşterea turbidităţii lacului) a generat un colaps: apa a devenit «nămol», imposibil de filtrat, iar staţia de tratare nu a putut funcţiona.
Mai grav: potrivit reprezentanţilor Administrația Națională Apele Române (ANAR), toate instituțiile implicate – Apele Române, operatorul zonal, autoritățile locale – erau conștiente de «risc iminent» cu mult înainte de intervenție. Cu toate acestea, nu exista un plan de urgenţă activ, nu s-au mobilizat rezerve alternative și nu s-a asigurat continuitatea alimentării.
Impact social și funcţional
Secţia de sterilizare a Spitalului din Câmpina a fost oprită pentru că nu se putea asigura apă curată. Internările au fost suspendate, serviciile medicale au fost restricționate, iar şcolile şi grădiniţele funcţionau cu dificultăţi sau riscau să fie închise.
Comunităţi întregi au rămas fără apă potabilă, în ciuda avertismentelor și a unei stări de „situaţie critică” declarate oficial.
Dezvăluiri: lipsă de transparență, răspundere vagă, coordonare defectuoasă
Responsabilitatea pare împărţită, dar realitatea arată ineficiență sistemică. Ministerul Mediului, care are în subordine managementul resurselor de apă, pretinde că nu ar fi cunoscut riscul întreruperii alimentării — reproșând operatorului zonal.
ANAR transmite că decizia efeirtoare la barajul Pltinu a fost luată de comun acord, dar adaugă că operatorii locali trebuiau să aibă stocuri de rezervă pentru minim 3–4 zile, ceea ce nu s-a întâmplat. Prefectura Prahova își exprimă la rândul său nemulțumirea și acuză lipsa de profesionalism, dar fără un plan de remediere rapidă.
Ce lipsește: planuri de contingență, rezerve, soluții alternative
Situatia actuală creată de golirea barajului Paltinu evidenţiază o realitate tristă: nu există planuri operaționale publice, validate şi testate, care să prevadă ce se întâmplă dacă o sursă majoră de apă devine indisponibilă.
Nu există rezervoare tampon suficiente, reţele interconectate pentru transfer rapid, surse secundare activate (fântâni, foraje, desalinizare, surse alternative). Nicio instituție nu pare să fi pregătit scenarii realiste — de la penurie, la contaminare sau avarie severă.