Primăria Braşov a obținut deja primele șapte certificate de urbanism din cele 14 vizate pentru amenajarea de containere de gunoi îngropate, care fac parte dintr-un proiect-pilot pe care municipalitatea vrea să îl implementeze și la Brașov.
Primarul George Scripcaru a precizat că urmează să fie pregătită documentația necesară în vederea obținerii autorizației de contruire, iar în următoarele luni cel puțin 14 platforme îngropate să fie funcționale.
Decizia a fost luată ca urmare a problemelor cauzate de persoanele care scormonesc în gunoaie, motiv pentru care au fost selectate zone relevante pentru a extinde ulterior acest proiect la nivelul întregului oraș.
„Dacă vom implementa acest sistem, vom putea aplica și tarife diferențiate, respectiv prețuri
mai mici pentru cei care aruncă deșeurile reciclabile separat. Putem adopta sistemul din Norvegia, unde fiecare cetățean are o cartelă pe care o pontează atunci când își aruncă gunoiul. De exemplu, dacă aruncă reciclabile, acumulează o anumită sumă pe cartelă, iar dacă aruncă gunoi menajer, i se scade o anumită sumă. Acest proiect este unul de viitor, însă în primul rând vrem să îngropăm containerele de pe toate străzile din oraș, astfel ca să scăpăm de problemele cu care ne confruntăm în prezent”, a explicat primarul George Scripcaru.
Cum arată și unde vor fi montate?
Sistemul constă de fapt în patru containere de câte 300 kg capacitate, două fiind pentru deșeurile reciclabile și două pentru gunoiul menajer, îngropate sub platforma de beton. Sistemul funcţionează ca un lift, iar maşina firmei de salubrizare este dotată cu o pompă hidraulică. Aceasta se conectează prin intermediul unui furtun la platforma pe care stau coşurile de gunoi și care, prin presiune, ridică fiecare container.
Sistemul are avantajul că face să dispară mirosurile neplăcute și, în plus, nu permite accesul în interior. Costul estimat al unei platforme este de 15.000 de euro, iar o parte din investiţie va fi recuperată prin valorificarea deşeurilor reciclabile, ”furate” în prezent de căutătorii în gunoaie.
Varianta mai ieftină este un sistem unde ridicarea se face manual. Proiectul pilot include ambele modele, în așa fel încât șă se poată testa care este cel mai avantajos din punct de vedere al costurilor și beneficiilor.
Locurile în care municipalitatea dorește să amenajeze cele 14 platforme de gunoi îngropate sunt: strada Vișinului nr 2, strada Soarelui nr 10, strada Zizinului nr 80, strada Arinului nr 2, strada Carpenului nr 4, strada Al. Sahia nr 18, strada Pieței nr 6, Calea București (zona Județean, în spatele Băncii Carpatica), Aleea Constructorilor la intersecția cu G-ral Mociulschi (lângă Biserica Sf. Dumitru), la intersecția dintre Bronzului și Independenței, pe strada Dimitrie Anghel, pe B-dul Gării (zona Blocului Căprioara), strada Mihai Viteazu (după Aulă) și la intersecția din străzile Pașcani și Ungheni, în Triaj. Pentru primele șapte platforme, au fost obținute certificatele de urbanism, iar pentru restul, acestea urmează să apară.
Scurt istoric al platformelor îngropate, în România
În mai multe mari oraşe din ţară, printre care Capitala sau Ploieştiul, au fost implementate deja astfel de noi sisteme cu pubele îngropate. Sistemul, mult mai scump decât clasicele containere, este folosit şi în Germania şi Danemarca.
În județul Brașov, doar în orașul Predeal a fost implementat un astfel de proiect pilot în cartierul Social și ANL, care și-a dovedit eficiența, locatarii din zonă scăpând în primul rând de urșii care veneau să se alimenteze de la pubele, dar și de șobolani. În anul 2006, a existat chiar și la Brașov un proiect pilot pentru montarea de pubele subterane, în Răcădău, însă acestea aveau rolul de a ține doar urșii departe de gunoaie.
Reorganizarea platformelor de gunoi din Brașov a început încă din anul 2004, când au fost stabilite amplasamente pentru platformele de gunoi din cartiere, platforme care, după betonare, au fost înconjurate cu gard. Intrarea trebuia făcută cu cheia, însă fie cetățenii arondați fiecaărei platforme „uitau” să încuie poarta, fie încuietorile saau gardurile erau vandalizate, cert este că principalele probleme – cea a miroului urât și a împrăștierii gunoaielor de către căutătorii în gunoi- nu au fost depășite definitiv.
În plus, o parte dintre aceste platforme sunt ocupate o mare parte din zi de către oameni ai străzii care creează disconfort cetățenilor din zonă. În prezent, în municipiul Brașov sunt 450 de platforme unde se strâng deșeurile de la asociațiile de proprietari.