Potrivit președintelui PSD, desemnarea lui Dacian Cioloș de către președintele Klaus Iohannis reprezintă primul pas spre alegeri anticipate.
„Am dat jos Guvernul Cîțu cu o moțiune de cenzură în care am criticat și prestația miniștrilor USR. PNL și USR au distrus cot la cot România timp de un an de zile. Toată România știe acest lucru! Să se voteze partenerii alianței pierzătorilor între ei!”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook, după ce președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de prim-ministru.
„PSD NU va vota niciodată un nou Guvern ZERO! Este clar că în actuala conjunctură nu se poate forma o majoritate stabilă care să guverneze eficient România”, a conchis liderul social-democraților.,
Ce spune premierul demis Cîțu despre premierul desemnat Cioloș
Florin Cîțu spune că a „luat act” de desemnarea făcută de președintele Klaus Iohannis și adaugă că, de astăzi, responsabilitatea lui Dacian Cioloș, ca premier desemnat, este una imensă.
„Are acum posibilitatea să negocieze cu partidele care au susținut moțiunea de cenzură (PSD și AUR), pentru a forma majoritatea necesară învestirii unui guvern stabil.
PNL va discuta cu domnul Cioloș, după ce acesta va găsi soluția unei majorități împreună cu aliații săi de la moțiunea de cenzură, PSD și AUR. PNL va discuta situația politică la zi într-o ședință BPN”, a anunțat pe Facebook Florin Cîțu.
Traseul lui Cioloș
După absolvirea masteratului, Dacian Cioloș a lucrat ca agro-economist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare Rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.
În perioada martie 1998–octombrie 1999 a fost directorul Programului de dezvoltare rurală locală în județul Argeș, în cadrul cooperării descentralizare dintre Consiliul General Savoia și Consiliul Județean Argeș. Între noiembrie 1999 și decembrie 2001 a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă și rurală la Centrul Internațional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă în cooperare cu Asociația Națională de Dezvoltare Agricolă.
Între anii 2002 și 2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, SAPARD.
Activitate politică
În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European. Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.
Ministru al Agriculturii
În octombrie 2007, Dacian Cioloș a fost propus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru ocuparea funcției de ministru al Agriculturii în locul lui Decebal Traian Remeș care a demisionat în urma unor acuzații de trafic de influență.
Liberalii au luat în calcul înlocuirea lui Remeș cu Dan Radu Rușanu, Ilie Bolojan sau Dacian Cioloș. Acesta din urmă, deși nu era membru PNL, a fost preferat în cele din urmă datorită experienței sale în domeniu și în relațiile cu organismele UE. Cioloș a deținut acest portofoliu până la demisia cabinetului după alegerile parlamentare din noiembrie 2008.
Comisar european
Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură
În octombrie 2009, Guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României. Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europenim care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat.
Într-adevăr, Guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură. Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.
La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu. De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale.
Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia.
Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene,] în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.
Prim-ministru
Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta. Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei.[
Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare. PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.
Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.
În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie. Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri.
Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR