Săcelele, leagănul celei mai mari comunităţi de mocani din spaţiul românesc, este astăzi un oraş modern, în care doar denumirea unei străzi mai aminteşte de vestiţii crescători de mioare de odinioară.
„Chiar dacă vorbim despre modernism, nu trebuie să uităm de tradiții și să conservăm Centrul Istoric. De aceea, una dintre propunerile mele este transformarea parțială a zonei centrale în pietonal. O zonă unde se poate amplasa o scenă pentru evenimente, un loc cu terase, unde tinerii 
din Săcele să vină să se întâlnească cu prietenii. Iată de ce am lansat această provocare: nu putem avea și noi în Centrul Istoric o promenadă. Un loc unde să stăm liniștiți, fără să înghițim fumul de la țevile de eșapament ale mașinilor? Nu cred că este o propunere fantezistă. Să ne
uităm la orașele din jur: Brașovul are strada Republicii și edilii de acolo vor să scoată traficul în Centrul Istoric și de pe strada Mureșenilor, la Codlea s-a amenajat promenada, lângă biserica fortificată, întreg Centrul Istoric din Râșnov va fi pietonal, acum se lucrează la pasajul subteran. Oare chiar nu se poate să avem și noi amenajată o astfel de zonă?”, întreabă consilierul local Bogdan Motoc (PNL).
Inițiativa acestuia este apreciată de omul de cultură și artistul săcelean Ştefan Lupu, cel care o viață întreagă a luptat să nu se piardă vechile tradiţii ale mocanilor. „O astfel de măsură nu numai că este binevenită, ba chiar o susțin din
inimă, pentru că astfel refacem centrul urbanistic al comunității noastre, așa cum era pe vremuri. Chiar m-aș bucura dacă se va lua această decizie de către Consiliul Local și Primărie și promit că mă voi implica cu tot ce e nevoie pentru a amenaja zona așa cum era odinioară, să-i redăm farmecul și parfumul acelor vremuri”, ne-a declarat Ștefan Lupu.
Artistul săcelean este binecunoscut nu doar în Săcele, ci în întreaga țară. Ceea ce face de zeci de ani încoace e muncă multă, dar frumoasă: strînge obiecte vechi pe care le-au folosit strămoşii mocani, le recondiţionează şi le expune, ca să le vadă toată lumea. Încă din capul străzii, numită cum altfel decât a Mocanilor, poarta lui te îmbie la o incursiune în istoria comunităţii. Ustensile şi agregate mocăneşti sunt puse la vedere, în faţa casei. În curte, sute de lucruri răsar pe iarbă sau pe garduri.
Casa lui e un adevărat muzeu etnografic. Aşa trăieşte Ştefan Lupu, printre exponate. Fiindcă nu poate să stea locului, a iniţiat şi o activitate unică la noi: „Ziua bunului vecin”.