Câteva mii de oameni au participat, sâmbătă, la slujba de canonizare a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, primul Mitropolit al Ardealului.
Canonizarea lui Andrei Șaguna a adus foarte mulți oameni politici la catedrala mitropolitană din Sibiu. Primul a ajuns la Sibiu, încă de vineri, președintele PSD Victor Ponta, care a venit la slujba de sâmbătă împreună cu socrul său, fostul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu. Președintele Traian Băsescu a venit la Sibiu sâmbătă, la ora 9.30, și a evitat băile de mulțime care l-au consacrat. A intrat direct în catedrală, unde la finalul slujbei a primit din partea mitropolitului Ardealului o icoană cu Sfântul Andrei Șaguna.
Pe durata slujbei, Vadim și-a notat din când în când câte ceva pe o bucată de hârtie, iar la final a răbufnit. „Nu am fost la moaște, nu mă duc nici la masă, s-a politizat în mod mizerabil acest eveniment,. E o rușine pentru patriarhul Daniel, s-a vorbit mai mult despre Traian Băsescu decât despre sfântul ierarh Andrei Șaguna. S-a făcut un troc, bănuiesc că este electoral, altfel nu-mi explic de ce s-a dat o lovitură la urmă bieților credincioși. Ce căuta Băsescu să vorbească în biserică? El nu mai poate să vorbească în lume, că-l fluieră și-l scuipă lumea, și s-a refugiat aici”, a tunat Vadim, la ieșirea din catedrala mitropolitană”, a spus Vadim, citat de Adevărul.
Cine a fost Șaguna?
Andrei Șaguna s-a născut în ianuarie 1808, la Mișkolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care și-a botezat copiii. În 1816, Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început școala la Mișkolț. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.
La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829, urmează filozofia și dreptul la Buda. În 1829 pleacă la Vârșeț, unde urmează teologia. La 1 noiembrie 1833 se călugărește și ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, luptătoare maghiară pentru drepturile românilor transilvăneni, autorităților imperiale absolutiste în ianuarie 1847.
În ziua de 2 februarie 1834, în biserica catedrală din Carloviț, a fost înaintat diacon viitorul mitropolit Andrei Șaguna. Atunci el a spus: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn (vreau) să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”. În 1847, în „Biserica Dintre Romani”, din Turda, A. Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe.
La 3/15 mai 1848 prezidează, împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegații, duce petiția de la Blaj la Viena, împăratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde trimite o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul” națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina, prezentat tot împăratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat și Avram Iancu.
Angajamentul lui Șaguna luat la Carloviț începe să prindă viață. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se întemeiază Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie și care poartă numele de Seminarul Andreian.
Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de școli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului Saguna: Colegiul Național „Andrei Șaguna”.
Școlii din Brad îi dăruiește Andrei Șaguna, în 1870, suma de 2000 florinți. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale școlare,. Andrei Șaguna sprijină ideea lui Ioan Pușcariu de a înființa Astra. Șaguna este ales primul președinte al Astrei.