Cafeaua, cunoscută pentru aroma sa inconfundabilă și popularitatea globală, aduce și beneficii semnificative pentru sănătate, dacă este consumată în cantitatea optimă de aproximativ 3-4 cești pe zi, explică nutriționistul italian Giorgio Calabresi pentru La Repubblica. Studiile recente sugerează că un consum moderat de cafea poate reduce riscurile asociate cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, boli hepatice și multe altele.
În ultimele decenii, cercetările au pus un accent tot mai mare pe microbiomul intestinal – ansamblul de bacterii, virusuri și protozoare care trăiesc în organism. Aceste microorganisme „benefice” joacă un rol esențial în sănătatea digestivă și în protecția împotriva agenților patogeni. Deși mecanismele moleculare exacte care explică aceste beneficii nu sunt complet înțelese, există dovezi clare că dieta influențează semnificativ compoziția microbiotei intestinale.
Cafeaua
Termenii „microbiom” și „microbiotă” sunt adesea folosiți interschimbabil, dar nu înseamnă același lucru. Microbiota se referă la populația de microorganisme care colonizează o anumită zonă a corpului, precum intestinul sau gura, iar aceasta variază în funcție de dietă și mediu. În schimb, microbiomul cuprinde întregul material genetic al microbiotei, fiind prezent încă de la naștere.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Trento, în colaborare cu echipa condusă de Paolo Manghi, a descoperit că consumul de cafea stimulează dezvoltarea bacteriei Lawsonibacter asaccharolyticus, al cărei număr este semnificativ mai mare în microbiota persoanelor care consumă cafea regulat, comparativ cu cei care nu o consumă. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în Nature Microbiology și fac parte dintr-o cercetare mai amplă privind efectele alimentelor asupra microbiomului intestinal.
Cafeaua
Studiile au arătat că consumul de cafea este asociat cu o abundență crescută a bacteriei Lawsonibacter asaccharolyticus în intestin. Cercetările au demonstrat că această bacterie este de 4,5 până la 8 ori mai prezentă în microbiomul celor care beau cafea zilnic comparativ cu cei care nu consumă cafea. De asemenea, cercetătorii au observat o corelație directă între cantitatea de cafea consumată și nivelul acestei bacterii în microbiota intestinală.
Un aspect fascinant al studiului este faptul că atunci când Lawsonibacter asaccharolyticus a fost cultivată în laborator, adăugarea de cafea în mediul de cultură a stimulat creșterea acesteia, indicând faptul că bacteria se hrănește cu cafea. În urma analizei datelor colectate din 25 de țări, s-a observat o legătură între nivelul de consum de cafea din fiecare țară și abundența bacteriei în microbiota intestinală a populației respective.
Cafeaua
Studiul a evidențiat diferențe notabile între țările europene cu un consum ridicat de cafea, precum Luxemburg, Danemarca și Suedia, unde Lawsonibacter asaccharolyticus este mult mai prezent, față de țările cu un consum scăzut, cum ar fi China, Argentina și India, unde bacteria este aproape absentă. De asemenea, cercetările sugerează că populațiile urbane din Occident, unde cafeaua este consumată frecvent, au o prezență mai mare a acestei bacterii comparativ cu zonele rurale sau regiunile non-occidentale.
Cafeaua
Deși asocierea între consumul de cafea și prezența bacteriei Lawsonibacter asaccharolyticus este clară, cercetătorii nu au stabilit încă dacă această bacterie este responsabilă pentru beneficiile cafelei asupra sănătății. Descoperirea acestei bacterii în 2018 a deschis noi direcții pentru cercetările viitoare, însă impactul său direct asupra sănătății rămâne deocamdată neclar.
Explorarea microbiomului nostru și a microbiotei, influențată de alimentație, mediu și stil de viață, este un domeniu de studiu încă în dezvoltare, iar cercetătorii continuă să descifreze complexitatea interacțiunii dintre bacteriile intestinale și sănătatea generală.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!