CORESPONDENȚĂ DE La STRASBOURG Astăzi, eurodeputații vor vota în plen poziția Parlamentului European privind Bugetul UE pe termen lung 2028-2034.
Textul adoptat de Comisia pentru Bugete propune un buget total de 2,01 trilioane euro (în prețuri curente), respectiv 1,7 trilioane euro în prețuri constante 2025 – o creștere cu 197,3 miliarde euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene din iulie 2025.
Aceasta echivalează cu **1,27 % din Venitul Național Brut (VNB) al UE, cu rambursarea datoriei NextGenerationEU (0,11 %) ținută în afara plafoanelor. Deputații europeni cer ca această creștere de aproximativ 10 % să fie direcționată către programele-cheie ale UE, fără fonduri suplimentare pentru administrație sau agenții descentralizate.
Ce propune Parlamentul European pentru bugetul UE 2028-2034?
Poziția PE subliniază că suma propusă reprezintă minimul necesar pentru ca Uniunea să își îndeplinească angajamentele, să răspundă așteptărilor cetățenilor și să facă față provocărilor majore: competitivitate, securitate, tranziție verde și digitală, coeziune și sprijin pentru Ucraina și statele candidate.
După adoptarea poziției, Parlamentul va fi pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul. Regulamentul final privind bugetul UE pe termen lung necesită aprobarea Parlamentului European.
Analiză: Ce este important pentru România și Republica Moldova?
1. Politica de Coeziune
Parlamentul European cere menținerea unui buget consistent pentru fondurile structurale și de investiții. Pentru România, aceasta înseamnă continuarea finanțării pentru infrastructură, dezvoltare regională, educație și incluziune socială. Propunerea PE insistă pe o abordare bazată pe parteneriat și guvernanță multi-nivel, cu implicarea reală a autorităților locale și regionale.
2. Sprijin pentru Ucraina și extinderea UE
Bugetul UE propus include o creștere semnificativă a fondurilor pentru acțiune externă. Pentru Republica Moldova și Ucraina, acest lucru înseamnă resurse suplimentare pentru procesul de aderare, reconstrucție, reziliență economică și reforme. Parlamentul cere alocări dedicate și clare pentru țările candidate, inclusiv un cadru robust de pre-aderare.
3. Competitivitate, securitate și tranziție dublă
Se propune o dublare a fondurilor pentru competitivitate, cercetare (Horizon Europe), infrastructură (CEF), Erasmus+ și securitate. România poate beneficia de fonduri pentru modernizarea infrastructurii energetice, transport, digitalizare și sprijin pentru IMM-uri.
4. Agricultura și Pescuitul
Parlamentul cere un buget dedicat și robust pentru Politica Agricolă Comună (PAC), cu accent pe securitatea alimentară, veniturile fermierilor, sustenabilitate și tineri fermieri. Pentru România, care are un sector agricol important, menținerea unui nivel ridicat de finanțare este esențială.
Poziția Parlamentului European este mult mai ambițioasă decât propunerea inițială a Comisiei. Eurodeputații subliniază că UE are nevoie de un buget puternic pentru a face față provocărilor geopolitice, climatice și economice actuale.
Votul de astăzi stabilește mandatul ferm al Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul. Un acord final este așteptat până la sfârșitul anului 2026, astfel încât noile programe să poată începe la 1 ianuarie 2028.
Bugetul UE 2028-2034 va defini prioritățile Europei pentru următorii șapte ani. Pentru România și Republica Moldova, acesta reprezintă o oportunitate strategică de dezvoltare, coeziune și integrare europeană.
Bugetul UE 2028-2034: Eurodeputații votează astăzi poziția Parlamentului