Cel mai dezbătut proiect de reorganizare teritorială a fost propus de PSD. Potrivit premierului Victor Ponta, în acest moment varianta cea mai probabilă ar fi menţinerea graniţelor actualelor regiuni de dezvoltare.
Acest lucru ar presupune costuri politice minime pentru premier, în perspectiva alegerilor din 2014 şi 2016. Şi asta pentru că, de bine, de rău, actualele regiuni de dezvoltare reprezintă un rău cu care deja s-au obişnuit actorii politici.
De asemenea, un element-cheie din programul PSD de regionalizare este păstrarea judeţelor. În acest fel, nu vor exista baroni locali nemulţumiţi că îşi vor pierde poziţiile şi influenţa. În schimb, crearea structurilor regionale, care, în prima fază, vor fi conduse de guvernatori ori de preşedinţi de regiune numiţi de premier şi nu aleşi de populaţia regiunii ar putea oferi posibilitatea recompensării clientelei de partid.
Asta, întrucât în fiecare regiune vor exista posturi suplimentare, bine plătite, care asigură accesul la robinetul banilor europeni disponibili o dată cu exerciţiul bugetar 2014. În aceste condiţii, liderii PSD sunt tentaţi să mute discuţia pe teme mai degrabă secundare. ”Mie nu mi se pare potrivit termenul de guvernator. Mi se pare mai potrivit cel de preşedinte de regiune”, declara vicepremierul Liviu Dragnea, în urmă cu câteva zile, într-o emisiune televizată.
Orgoliile locale sunt imense. În Regiunea Centru, formată din judeţele Alba, Sibiu, Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna, există patru oraşe care revendică onoarea de a fi desemnate drept capitală regională. Braşovul mizează pe faptul că are populaţia cea mai numeroasă şi, totodată, cea mai mare putere economică.
Sibiul, la rândul său, revendică statutul de capitală regională prin faptul că a fost, timp de un secol, în perioada habsburgică, reşedinţa guvernatorillor Transilvaniei. De asemenea, bogata istorie a Sibiului are o serie de premiere istorice, printre care primul spital, prima bibliotecă ori prima farmacie din Regatul Ungariei de atunci şi chiar primul teatru din Transilvania. În plus, prestigiul Sibiului a crescut enorm la nivel internaţional, după ce oraşul a primit, în anul 2007, titlul de Capitală Culturală Europeană.
Din perspectivă bisericească, Sibiul este cel de-al treilea centru ca importanţă pentru ortodoxia românească, după Bucureşti şi Iaşi, iar din punctul de vedere al lutheranilor de limba germană, Sibiul este cel mai important oraş. De asemenea, Sibiul a fost şi capitala saşilor ardeleni.
Un al treilea oraş care revendică statutul de capitală regională este Alba Iulia, pe motiv că este considerată capitala Marii Uniri şi a jucat un rol crucial în istoria românilor, atât în timpul domniei lui Mihai Viteazu, primul domnitor care a unificat cele trei principate care formează azi România, cât şi din perspectiva anului 1918, când la Alba Iulia, reprezentanţii ardelenilor au decis unirea cea mare. Pentru maghiari, Alba Iulia este importantă pentru că oraşul a reprezentat capitala Transilvaniei în timpul primului unificator al Ţărilor Române, principele Sigismund Bathory, dar şi pentru că aici se află sediul cele mai importante instituţii bisericeşti maghiare, arhiepiscopia romano-catolică, cu o existenţă neîntreruptă de peste un mileniu.
În fine, nu cel de pe urmă, oraşul Târgu-Mureş este considerat capitala Secuimii. Oraşul este cel mai important centru medical, iar pentru maghiarii ardeleni ar reprezenta o capitală ideală, pentru că structura etnică a populaţiei cuprinde în egală măsură români şi maghiari. Un argument folosit de liderii PSD în discuţiile interne de partid este acela că păstrarea celor opt regiuni ar împiedica aspiraţiile maghiarilor de formare a unei regiuni autonome pe criterii etnice, care să cuprindă Ţinutul Secuiesc.
De fapt, se pare că politicienii PSD au vândut deja capitala pentru Târgu Mureș. Îi mulțumesc și pe cei din UDMR, pe de o parte, se dă câștig de cauzxă unuia dintre cei mai influenți lideri locali ai PSD, Alba a picat din motive de PDL; care are influențe prea mari, Sibiul este „victima“ lui Klaus Johanis, care s-a certat cu PSD, iar Brașovul nu a contat în toată această acțiune, politicienii locali fiind, se pare, prea puțin vocali pentru liderii de la București, care au găsit și o scuză: Brașovul e la margine Regiunii, chestiune care nu a ocntat până acum, când Alba era la o altă „margine“ de regiune…