În tot mai multe zone ale lumii se face vorbire despre „crislam“, definită drept „credinţa comună de a da şi a primi, de a învăţa şi de a fi învăţat“. Practic, este vorba de o comuniune a creștinismului și a islamismului sub aceeași biserică.
Tot mai multe cercuri ecleziastice sunt ingrijorate in legatura cu eforturile recente ale unor biserici protestante in directia reconcilierii ecumenice intre crestinism si islam.
Potrivit unui text de pe blogul The Last Crusade, Biserica Presbiteriana Memorial Drive din Houston, alaturi de alte congregatii din Atlanta, Seattle si Detroit au inceput sa tina predici si slujbe de duminica despre Mohammed, fondatorul religiei islamice, considerat profet de catre musulmani, iar Coranul a inceput sa apara in strane, alaturi de Biblie.
Partizanii noii miscari, care a fost botezata “Crislam”, sustin ca oamenii de religie crestina nu-si pot iubi semenii, fara sa fie in relatii mai stranse cu ei. În Statele Unite, la sfârșitul lui ianuarie, două biserici diferite – Biserica Episcopală a Înălţării şi Lacul Avenue Biserica Baptista – au promovat în slujbele oficiate aceste idei.
Subiectul se pare că este discutat în cele mai înalte cercuri mondiale, crislamul fiind considerat o soluție care ar putea pune capat conflictelor dintre cele două civilizații. Legătura dintre cele două lumi este Fecioara Maria – Miriam (mama lui Allah). Acest punct comun ar putea fi „cheia“ care ar putea deschide ușile celor două religii de cei care încearcă realizarea unei astfel de comuniuni.
Brașovul, în centrul atenției
În acest context, în data de 26 decembrie 2010, la Brașov și-au făcut apariția, la ceremonia depunerii moaștelor Sfântului Gheorghe, la Biserica „Sfânta Treime“ din Șcheii Brașovului, șapte Mari Meștri care aparțin celor mai influente loje masonice ale lumii.
Chestiunea a fost remarcată și în cartea „Europa cu capul în stele și trupul însângerat“, semnată de Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al șefului Serviciului de Informații Externe (SIE), în perioada 1990-1992. Dragomir susține în acest volum că „informații confidențialeatestă că prezența aleșilor (cei șapte mari maeștri – n.a.) la acest eveniment nu a fost întâmplătoare, ci confirmă interesul și atenția particulară ce se acordă României de către inițiații lumii, considerând-o «un tărâm sacru, Grădina Maicii Domnului și Noul Ierusalim», care va lega spiritual Răsăritul de Occident, iar cultul Fecioarei Maria va fi liantul între Răsărit, Occident și Orient și simbolul religiei viitoare“.
Aici, tot ca o „coincidență“, apare faptul că Fecioara Maria A fost declarată protectoarea Brașovului de către Biserica Ortodoxă Română și cultele creștine…
De ce Fecioara Maria, pentru Brașov?
„Oricine ştie puţină istorie a Braşovului cunoaşte că prima biserică a fost biserica evanghelică din Bartolomeu, cu hramul Sfînta Maria, în secolul al XIII-lea. A doua biserică din Braşov care a avut hramul Sfînta Maria a fost actuala Biserică Neagră, în secolul XVI. În Cetatea Braşov a predominat cultul catolic, care este mariologic, adică închinat Maicii Domnului, pe cînd cultul ortodox este hristologic, adică închinat lui Iisus Hristos. Motivaţia acestei propuneri este de pe poziţii catolice, şi cum în această perioadă ecumenismul este în floare, este normal. Asta nu înseamnă că din perpectivă ortodoxă ar fi rău, pentru că Maica Domnului este iubită şi la ortodocşi“, spune preotul prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului.
Prima biserică ortodoxă din Braşov care a primit hramul Sfintei Maria a fost Biserica Adormirea Maicii Domnului binecunoscută şi sub denumirea de „Biserica Ortodoxă Braşovul Vechi“. Biserica a fost sfinţită în data de 11 mai 1783.
Fecioara Maria este cel mai venerat şi mai iubit sfînt al creştinătăţii, cele mai multe biserici şi catedrale purtîndu-i cu bucurie numele. Maica Domnului se bucură de mare dragoste şi preţuire atât în rândul catolicilor, cât şi al ortodocşilor sau evanghelicilor. La Maica Domnului se roagă toţi credincioşii care au un necaz, sunt bolnavi sau nu-şi găsesc alinare.
În popor, se spune că Maica Domnului e mijlocitoarea noastră în faţa lui Dumnezeu, pentru că toate rugaciunile sunt auzite mai întâi de Ea, iar pe cele adevărate şi vrednice i le spune lui Dumnezeu. O cinstim pe Maica Domnului ca fiind Fecioară, pururea Fecioară, ca fiind Maica Mântuitorului Iisus Hristos, ca fiind ocrotitoarea familiei, ocrotitoarea copiilor şi ocrotitoarea părinţilor.
România, „grădina Maicii Domnului“
„Tradiţia oraşelor vechi şi a construcţiilor din lume, dar mai ales din Europa, este ca acestea să fie sub protecţia unui sfînt. Pe de altă parte, spaţiul românesc a fost socotit în toate scrierile din vechime «grădina Maicii Domnului». Maica Domnului este Născătoarea de Dumnezeu şi ea este cea care mijloceşte calea spre Adevăr, Lumină, Viaţă. Iar acum, la sărbătoarea celor 775 de ani ai atestării documentare a Braşovului, cred că este un moment foarte nimerit pentru a consacra oraşul nostru Maicii Domnului“, spunea preotul Stelian Manolache, păritele paroh al Bisericii Sfinţii Mihail şi Gavril, unul dintre susţinătorii demersului prin care Fecioara Maria a devenit oficial patron spiritual şi ocrotitoarea Braşovului.