Cultura

Brașovul are trei „Tezaure Umane Vii“

Sebastian Dan

Programul „TEZAURE UMANE VII – păstrători și transmițători ai culturii tradiționale” reprezintă una dintre inițiativele UNESCO privind salvarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural și material.

Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte acele măsuri prin care păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaștere și de o vizibilitate adecvate în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.

În același timp, programul urmărește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.

O dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, țara noastră își asumă, în calitate de stat membru al Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, elaborarea și punerea în aplicare a Programului Tezaure Umane Vii.

Adoptat prin Ordinul nr. 2491 din 27.11.2009, al Ministrului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Regulamentul de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU prevede criteriile de acordare a titlului, conținutul dosarului de candidatură, precum și date privind examinarea și evaluarea dosarelor.

„Prima sesiune de acordare a titlului de Tezaur Uman Viu a avut loc în 2010, instituţiile specializate în păstrarea patrimoniului cultural imaterial, respectiv Centrele Judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, fiind invitate să identifice în fiecare judeţ potenţialii candidaţi“, a declarat Adrian Vălușescu, șeful Centrului Jduețean pentru Conservarea, Păstrarea și Promovarea Taradițiilor din Brașov.

Colectivul de cercetători din cadrul C.J.C.P.P.T. Braşov a întocmit două dosare pentru: Dumitru Sofonea, meşter cojocar din Drăguş a cărui faimă a depăşit de mult graniţele ţării și Barko Etelka,  specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieşti din Săcele.

Amândouă dosarele au fost aprobate, Braşovul obţinând astfel două din cele cinci titluri acordate în 2010 la nivel naţional.

În luna noiembrie a acestui an a fost finalizat dosarul pentru al 3-lea „Tezaur Uman Viu“ al judeţului Braşov, meşterul în crestături şi sculptură în lemn Nicolae Purcărea.

„Personal nu m-am aşteptat la acest premiu pentru care vă mulţumesc. Am învăţat să încondeiez ouă de la tatăl meu care era învăţător la Purcăreni. Până acum am învăţat peste 100 de modele de încondeiat ouă prin care transmit sentimentele şi caracterele umane. În familia ceangăiască nu există ca, la sărbătoarea de Paşti, să nu fie pe masă ouă încondeiate. Din anul 1991, am început această activitate în şcolile din Săcele, iar atâta timp cât ochii şi mâinile mă vor ajuta, am să continui această extraordinară activitate“, a spus Barko Etelka.

Nicolae Purcărea care, în 13 decembrie a împlinit 90 de ani, le-a mulţumit, la rândul său, cu lacrimi în ochi, ‘celor care s-au gândit şi la el’.

„Arta populară este arta îndeletnicirii poporului nostru. Arta populară este o artă care îmbină utilul cu frumosul. De la prima pictură pe o lingură de lem şi sculpturi pe diverse obiecte, oamenii s-au specializat, iar acum există o diversitate în domeniu. Nişte străini mi-au spus că suntem ţara cea mai bogată şi cea mai înzestrată cu obiecte de artă populară. Am o casă pe strada Pe Tocile la nr.15 unde am adunat foarte multe obiecte de artă populară. Vă invit să o vizitaţi, vă invit să vizitaţi ceea ce este frumos“, a spus Nicolae Purcărea.

Cel de al treilea meşter popular, Dumitru Sofonea din Drăguş, în vârstă de 78 de ani, lucrează şi acum şi va lucra până va mai putea.
„Lucrez de la cojocul ciobănesc până la pieptare şi tot felul de cojoace. Am material al meu personal aşa că, cine nu are piei poate veni că am eu. Am lucrat şi pentru ambasadori şi pentru alţi străini care au venit special la Drăguş pentru un cojoc“, a spus Sofonea.
Toţi cei trei meşteri populari au participat la numeroase expoziţii internaţionale, dar şi în ţară, iar acum încearcă să lase acest meşteşug urmaşilor. Una dintre fiicele lui Dumitru Sofonea care a preluat meseria, doreşte să deschidă o şcoală de cojocărit la Drăguş cu fonduri europene, iar de la Nicolae Purcărea a învăţat meşteşugul sculpturii în lemn o nepoată a sa.

La propunerea lui Vălușescu, Consiliul Județean Brașov a aprobat astăzi premierea celor trei artiști cu câte 3.000 de lei net.