Asociația Pro Infrastructura menționează într-o postare pe pagina sa de socializare avantajele aduse de noul tunel ce va fi construit în zona Predeal.
Tunelul de 10 kilometri dintre Azuga și Timișu de Sus aduce economii semnificative de timp și energie, afirmă API. Totodată crește masiv capacitatea de transport printr-un „choke point” (gât de sticlă) major de pe coloana vertebrală a României: traversarea Carpaților pe Coridorul Rin-Dunăre care leagă Constanța de Curtici, conectând Capitala, centrul și vestul țării.
Proiectul are acord de mediu emis și sperăm că în sfârșit oficialii CFR vor lansa licitația în 2026, după vreo doi ani de promisiuni. Așa cum am mai spus, licitarea acum este o decizie bună chiar dacă nu mai sunt bani disponibili în Programul Transport, fiindcă procedura de achiziție va ține cel puțin 12-18 luni. Va intra pe următorul exercițiu financiar UE, post-2027.
Predeal rămâne la suprafață
Tunelul de 10 kilometri va fi parcurs cu 160 km/h și este proiectat să poată fi inclus într-o viitoare linie de mare viteză. Traseul nou va avea 31 km față de 36 km în prezent. Prin actuala stație Predeal vor mai trece doar trenurile metropolitane și cele Regio.
Timpul de parcurs va scădea de la 50 minute la 24 la InterRegio, adică aproape un minut economisit la fiecare kilometru de traseu modernizat. Este cea mai de impact modernizare pe indicatorul timp economisit/km. Pe locul doi este Brașov-Sighișoara: până la 45 min în minus la 112 km. Podiumul e completat de Arad-Simeria cu aproximativ 50 min la 140 km. Sighișoara-Simeria (168 km) salvează acum 35 min pe Mers dar potențialul este de peste 50 min – a se vedea recordul de viteză despre care v-am spus recent.
În plus, câștigul la consumul de energie este enorm. Trenurile nu mai sunt urcate în Predeal la 1033 m altitudine, cota maximă fiind la 973 m. Panta (declivitatea) maximă scade de la 3,4% (foarte mare pe calea ferată) la doar 1,85%. Rezistența la înaintare scade de la 36 la 20 daN/t. Adică forța necesară pentru a deplasa o tonă din masa totală a trenului aproape se înjumătățește: consumul de energie electrică este redus cu mulți GWh anual.
Capacitatea liniei „explodează”: de la 89 la 251 perechi de trenuri pe zi, iar tonajul maxim al unui tren se dublează de la 775 la 1.345 tone. Deci e nevoie de mai puține trenuri, implicit mai puțini mecanici, iar eficiența operatorilor crește. Puțini știu că pe traseul actual, cu numeroase curbe strânse și declivitate mare, anumite tipuri de transport sunt imposibile, cum ar fi cele militare grele.
Concluzia e simplă. Nu doar că tunelul Predeal nu este un moft, ci este un obiectiv strategic, critic, pe un choke point major de pe cel mai important coridor de transport al țării.
Datele proiectului
Pentru a finaliza coridorul principal Constanța-București-Arad-Curtici, autoritățile au în plan construcția unui tunel între Predeal și Brașov, prin care viteza maximă să fie de 200 km/oră.
Contractul pentru studiul de fezabilitate a fost semnat pe 21 august 2020 cu asocierea Egis România – Egis Rail SA – Italrom Inginerie Internațională SRL.
Traseul în plan al acestei opțiuni are o lungime de 26,46 km. Acesta se va desprinde din calea ferată existentă la km 138+600, între Azuga și Predeal, către stânga axului căii ferate existente. Traseul va continua cu un pasaj peste un drum local și va intra în tunelul Predeal la kilometrul 139+400, după care va continua către nord prin tunel, va subtraversa DN73A la km 142+132, va ocoli la vest orașul Predeal și va ieși din tunel la km 149+259, la Vest de Timișu de Sus, imediat după incinta stației. Lungimea tunelului va fi de 9.859 m (cel mai mare din România).
Începând cu km proiectat 149+259, traseul va intra într-o zonă comună cu traseul existent, unde se vor face îmbunătățiri majore până la km proiectat 156+200. Apoi, până în dreptul stației Dârste, traseul proiectat va urmări în continuare traseul existent, suferind îmbunătățiri de curbe, dar fără corecții majore de profil longitudinal.