Crucea de rugăciune a părintelui Arsenie Boca a fost descoperită după aproape șapte decenii în incinta Bisericii Sfânta Treime și urmează să fie prezentată publicului, sâmbătă, în cadrul unei procesiuni religioase de mare anvergură. Ținând cont că această descoperire de excepție a fost catalogată de unii drept „o isterizare a fenomenului Arsenie Boca”, reporterii noșțtri au încercat să găsească dovezi cu privire la autenticitatea acestei cruci. Descoperirea acesteia a fost făcut de către parohul Bisericii Sf. Treime, preotul prof. dr. Aurelian Reit și de dr. Liviu Pandele, în timp ce cercetau arhiva Bisericii și a Junilor Bătrâni. Aceștia au găsit o fotografie de la resfinţirea lăcaşului de cult din 1947, iar imaginea îl imortalizează pe părintele Arsenie Boca, ţinând în mână crucea de argint, alături de preotul paroh de la acea vreme, regretatul părinte Valeriu Voineag.
Crucea a ajuns într-un mod inexplicabil sub antimis, pânza pusă în altar pentru a aşeza pe ea pâinea sfinţită şi potirul. De asemenea, pe vremea când părintele Arsenie Boca a fost închis în temniţele Securităţii, crucea apărea și dispărea în mod misterios, deoarece gardienii îl vedeau rugându-se la ea prin vizetă, însă atunci când intrau în celulă sa pentru a o confisca, aceasta dispărea. 
Rămâne un mister cum a ajuns în Șchei
Crucea părintelui care apare în fotografia imortalizată pe 15 septembrie 1946 în Șcheii Brașovului (foto dreapta) mai apare și într-o serie de alte fotografii, care sunt postate public pe site-ul oficial care oferă informații despre viața părintelui și despre locul unde a fost înhumat, Mănăstire Prislop. Fotografiile confirmă că este adevărata cruce a lui Arsenie Boca, pozele fiind făcute la intervale diferite de timp, față de momentul sfințirii lăcașului de închinăciune din Șchei. Rămâne totuși un mister nedezlegat, cum a apărut această cruce la Biserica Sfânta Treime după aproape 70 de ani.
Pelerinaj pe un traseu simbolic
Crucea va fi prezentată sâmbătă în cadrul unei procesiuni religioase de mare anvergură care este organizată cu binecuvântarea ÎPS Laurențiu Streza. Procesiunea religioasă va porni de la Biserica „Sf. Treime” Tocile, din Şcheii Braşovului. La ora 17.00 va avea loc Taina Sfântului Maslu de Obşte, la care vor participa 30 de preoți, în frunte cu PS Ilarion Urs, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, dar și călugări de la mănăstirile din Brașov și din țară, iar de la ora 18.00, Vecernia. De la ora 18.30 va începe pelerinajul religios pe traseul Biserica „Sf. Treime” – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piaţa Sfatului Braşov, iar la ora 19.00 să aibă loc intrarea în biserică cu icoana din mozaic în stil bizantin, maica Domnului Rugătoare (realizată timp de şase luni în atelierele Mănăstirii Meteora), alături de crucea cu care binecuvânta părintele Arsenie Boca. Traseul pe care vor merge pelerinii este unul simbolic urmând să fie făcute șapte opriri pe traseu. Biserica Sfânta Treime este locul unde se află cea mai mare icoană a Sfintei Fecioare Maria, protectoarea orașului Brașov, și nu întâmplător, locul unde s-a cântat pentru prima dată „Deşteaptă-te române!”, dar și unde se află moaștele Sfântului Pantelimon și a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al Armatei Române.
Cea de-a doua oprire a pelerinilor va avea loc la monumentul Eroilor Neamului Românesc din Piața Unirii, un alt loc celebru al istoriei noastre naționale, unde se află și Biserica Sf. Nicolae și Prima Școală Românească. Un al treilea loc de oprire este la Colegiul Național Andrei Șaguna, unde se găsește bustul Mitropolitului Ardealului Andrei Șaguna, astăzi Sfânt al Bisericii Ortodoxe. Un alt loc de oprire este în fața Maternității, un loc de suferință, dar și de bucurie pentru toate mamele care au adus sau vor aduce pe lume un copil. După aceea, coloana de pelerini se va opri la intrarea în Piața Sfatului, acolo unde în Decembrie 1989 începea să se cânte imnul „Deşteaptă-te române!”, tradiției ce va fi reluată din acest an. Penultima oprire va fi în fața Catedralei, unde pelerinii în frunte cu membrii grupurilor de juni din Șchei se vor ruga în amintirea vremurilor când românii nu aveau voie să intre în cetate, iar pelerinajul se va încheia cu intrarea în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” cu o slujbă de seară.