La 27 august 1955 a apărut primul exemplar al Cărții Recordurilor Mondiale Guinness, cunoscută în prezent sub denumirea oficială de ”Guinness World Records”. Până în anul 2000, publicația s-a numit ”The Guinness Book of Records”, potrivit guinnessworldrecords.com.
70 de ani de la apariția primei ediții a Cărții Recordurilor Mondiale
Cartea este o colecție a recordurilor, din toate domeniile, de la cele sportive (precum recordurile olimpice) și până la cele mai neobișnuite (cum ar fi cel mai mic pahar cu vin din lume sau cel mai mare copil născut vreodată).
Istoria Cărții Recordurilor a început în 1951, când directorul general al fabricii de bere Guinness (producător al berii brune ‘Stout’, produsă la Dublin, în Irlanda), Sir Hugh Beaver (1890-1967), mergând la vânătoare, s-a întrebat ‘care este cea mai rapidă pasăre din Europa?’, conform sursei citate. După ce a făcut o serie de cercetări, a descoperit că nu există date certe în acest sens. Așa i-a venit ideea constituirii unei cărți care să prezinte tot felul de recorduri stabilite oficial în întreaga lume.
Drept urmare, a luat legătura cu gemenii londonezi Norris (1925-2004) și Ross McWhirter (1925-1975), cunoscuți pentru rigoarea cu care inventariau diverse informații de interes public și statistici, propunându-le realizarea unui cărți care să cuprindă recordurile pe care le-au descoperit în cercetările lor.
Prima ediție a Cărții Recordurilor Mondiale Guinness a fost tipărită în august 1955 și a devenit cea mai vândută carte din Marea Britanie până la Crăciunul acelui an, cu peste 187 de mii de exemplare.
În 1964, cifra vânzărilor depășise 1 milion de exemplare, pentru ca în 1974 cartea să stabilească, la rândul său, un record mondial: cea mai bine vândută carte protejată de drepturi de autor, cu vânzări ce au depășit numărul de 23.950.000!
Cartea este acum publicată în luna octombrie a fiecărui an, tocmai pentru a coincide cu vânzările dinaintea Crăciunului.
Recordurile prezentate în carte sunt verificate îndeaproape pentru a se asigura că sunt valide și compatibile cu tematica publicației. Din acest motiv, Cartea Recordurilor Mondiale Guinness este văzută ca fiind cea mai credibilă publicație de acest gen.
În fiecare an se publică o nouă ediție, care ia în considerare în special recordurile înregistrate în anul precedent.â
În urma popularității Cărții Recordurilor Mondiale Guinness, au fost înființate și câteva muzee dedicate recordurilor menționate în publicația Guinness. Astfel, în 1976, a fost deschis muzeul Guinness Book of World Records în interiorul Empire State Building. Printre exponate se numărau statuia în mărime naturală a celui mai înalt om din istorie, Robert Waldow, o radiografie a unui ”înghițitor de săbii” și pălăria lui Roy Sullivan, o victimă repetată a fulgerelor. Muzeul a fost închis în 1995, însă astfel de instituții există sau au existat în orașe precum Tokyo, San Antonio sau Copenhaga.
Printre numeroasele emisiuni de televiziune din întreaga lume care au prezentat recordurile din paginile Cărții Recordurilor Guinness se numără ‘Guinness World Records Primetime’, ‘Guinness World Records’, ‘Lo show dei record’, ‘Guinness World Records Portugal’ etc.
În 2008, a fost lansată o ediție a Cărții Recordurilor Mondiale Guinness dedicată exclusiv pasionaților de jocuri electronice, denumită ”Gamer’s Edition”. Un an mai târziu, a apărut cartea Guinness World Records ce aborda domeniul Business. În 2017, a văzut lumina tiparului o ediție dedicată recordurilor din lumea animală, intitulată ‘Guinness World Records Amazing Animals’.
În anul 2005, Guinness a instituit Ziua Mondială a Recordurilor Guinness. La cea de-a doua ediție au participat peste 100.000 de persoane, din zece țări, care au stabilit 2.244 de noi recorduri.
Multe performanțe și recorduri stabilite de-a lungul timpului au încetat să mai fie luate în considerare de Guinness, fiind considerate periculoase din rațiuni legate de protecția mediului, bunăstarea animalelor sau sănătatea oamenilor. Exemple în acest sens sunt cele mai multe baloane umflate cu heliu lansate în aer, cele mai grele animale de companie sau cele mai multe beri consumate într-o oră.
Site-ul Guinnessworldrecords.com datează din anul 2000, iar cel dedicat recordurilor realizate de copii, kids.guinnessworldrecords.com, din 2014. La nivelul anului 2014, canalul oficial de YouTube al recordurilor Guinness avea 500.000 de abonați, pentru ca doi ani mai târziu, acest număr să se dubleze. În 2023, a ajuns la 10 milioane de abonați, iar în prezent, numără 13 milioane de abonați. În 2023, contul de TikTok al Guinness Records avea peste 20 milioane de urmăritori.
Conform propriului site, guinnessworldrecords.com, până în anul 2019, au fost vândute peste 143 de milioane de exemplare ale Cărții Recordurilor Mondiale Guinness, iar în prezent, cifra depășește 155 de milioane de exemplare vândute. Cartea este disponibilă în peste 40 de limbi și se vinde în peste 100 de țări.