Un procent mai ridicat în rândul femeilor (51%) comparativ cu bărbații (42%) și tinerii între 18-24 de ani (70%). Acest studiu, care analizează tendințele în utilizarea tehnologiei, evidențiază impactul tot mai mare al acesteia asupra vieții cotidiene ale românilor.
Potrivit cercetării, 67% dintre români consideră că este o tehnologie utilă, inclusiv 53% dintre cei care nu o utilizează. În plus, 8 din 10 utilizatori o folosesc pentru a căuta informații despre branduri sau produse, iar 6 din 10 iau decizii de cumpărare pe baza recomandărilor în special bărbații (66%) și tinerii sub 35 de ani (64%).
Contribuie semnificativ în procesul de cumpărare prin compararea produselor și prețurilor (59%), citirea recenziilor (57%) și furnizarea de recomandări personalizate (33%). Cea mai populară platformă de AI este ChatGPT (60%), urmată de Gemini (29%) și Siri (21%).
Pentru ce este folosită AI?
Tehnologia este folosită frecvent pentru căutarea de informații generale (73%), în special de persoanele peste 45 de ani (87%). Educația și învățarea sunt, de asemenea, utilizări populare ale Intelgigenței rtificiale(45%), în special printre tinerii sub 35 de ani (53%). Alte domenii în care AI este utilizat includ divertismentul (37%), sprijinul la locul de muncă (31%) și planificarea personală (19%).
„Acest studiu reflectă integrarea tot mai mare în viața de zi cu zi a românilor. Chiar și non-utilizatorii recunosc beneficiile acestei tehnologii, demonstrând potențialul său de a influența deciziile personale și profesionale. Nu mai este o opțiune futuristă, ci un instrument accesibil pentru toată lumea”, a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.
În ceea ce privește modul de interacțiune, 66% dintre utilizatori preferă mesaje scrise, 15% folosesc comenzi vocale, iar 19% utilizează ambele metode. Femeile preferă în mod major comunicarea prin mesaje scrise (70% față de 61% dintre bărbați), în timp ce bărbații sunt mai înclinați să folosească ambele modalități (23% față de 16% dintre femei).
Studiul a fost desfășurat online între 17-21 februarie, pe un eșantion reprezentativ național de 1.000 de respondenți din mediul urban, având o eroare maximă de eşantionare de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!