Deputata Adriana Saftoiu, vicepresedintele Comisiei parlamentare de ancheta privind situatia cazurilor copiilor disparuti, a scris vineri, 17 iulie, intr-o postare pe Facebook ca una din primele concluzii ale Comisiei este ca exista Directii de Protectia Copilului care furnizeaza „marfa” pentru retelele de trafic de persoane, respectiv prostitutie si/sau cersetorie.
Comisia de ancheta din Camera Deputatilor, propusa de Adriana Saftoiu, realizeaza de trei saptamani audieri. In cadrul audierilor, un reprezentat al Ministerului Afacerilor Interne a afirmat ca 40% din copiii disparuti provin din DGASPC-uri.
Reprezentantii ONG-urile invitate la audieri au relatat ca anumite directii pentru protectia copilului din tara „furnizeaza «marfa» pentru retelele de trafic de persoane, respectiv prostitutie si/sau cersetorie”, a scris deputata Adriana Saftoiu pe Facebook.
”Retelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o increngatura intre instante, politie, politicieni”, conform afirmatiilor de la audieri.
„Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv ca minora a consimtit sexul”, sustine deputata.
„A fost si o institutie aratata cu degetul (ma abtin inca sa o nominalizez pana va fi si aceasta audiata), rolul ei fiind sa promoveze o strategie si sa actioneze in sensul combaterii traficului de persoane. Din ceea ce s-a afirmat in audieri si in discutiile purtate cu reprezentanti ai societatii civile care actioneaza pentru combaterea traficului, institutia respectiva stopeaza demersurile acoperind „pestii mari de ape tulburi” (am citat din audieri)”, scrie Adriana Saftoiu, citată de ziare.com.
Mai mult, deputata afirma ca in multe cazuri de trafic international cooperare cu institutile din Romania „pare a fi inexistenta sau total infecienta si formala”.
Iana Matei, este una din persoanele din societatea civila care se lupta impotriva traficului de persoane din Romania. In cadrul audierilor din comisie, aceasta a declarat ca „in spatele traficului de persoane se afla foarte multi bani. Instantele romanesti condamna rar traficantii”.
„Cred ca acesti copiii nu provin numai din familii dezorganizate cat si din centrele de plasament. Acolo se indreapta traficantii. Cei care ii recruteaza sunt siguri ca acesti copii nu au o retea de prieteni, familie, de suport. Noi am avut fete care au fost luate de pe strada, efectiv, si erau in grija centrelor de plasament”, afirma Iana Matei intr-un interviu din 18 iulie, pentru Radio Iasi.
Iana Matei a povestit ca a avut un caz cu o fata de 11 ani dintr-un centru de plasament, rapita din statia de autobuz si ca in ultimii ani varsta de la care fetele sunt traficate a scazut pana la noua – zece ani.
De asemenea, ONG-urile sustin ca multi copii nu se adapteaza in centru de plasament si fug constant „pana fac 18 ani si nu ii mai cauta nimeni.”
„E un act de neputinta din partea autoritatilor pentru ca aceste standarde si instrumente pe care statul le pune la dispozitie sunt nefolositoare si s-a demonstrat ca suntem pe locul intai in Europa cand vine vorba de traficul de persoane. 75% din fetele de pe strazi sunt copiii care au fost exploatati din Romania. Daca tu nu le oferi asistenta de care nevoie, normal ca ajungem acolo. Probabil e intentionat. Este un sistem in care nimeni nu e tras la raspundere pentru ca avem multi functionari publice”, mai spune Matei.
Iana Matei a povestit și despre un caz din Brasov, cu un baiat racolat din centru de plasament, chiar de un asistent social care l-a trimis intr-o retea de pedofili.
Ce se intampla in unele centre de plasament din tara
In prezent, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, in centrele rezidentiale sunt institutionalizate 17.000 de persoane. Tinerii stau in centru pana la 18 ani sau pana la 26 de ani, daca urmeaza o forma de studii. Cea din urma categorie reprezinta doar 12% din cazurile celor care stau in centre de plasament.
Anca Bejenaru face o radiografie a centrelor de plasament si riscurile care exista in interiorul lor. Printre riscurile enumerate se afla si problema nedezvoltarii deprinderilor utile pentru o viata independenta, normala integrata in societate. Dependenta de ajutor, lipsa informatiilor pentru auto-gospodarie, problemele de gestionare a banilor, dar si probleme de interactiune umana, ii face pe acesti tineri total vulnerabili.
De asemenea, cercetarii au evidentiat problemele psihoemotionale pe care le dezvolta tinerii din centrele de plasament, mai ales cele de mari dimensiuni. Lipsa atentiei si afectiunii parintesti, imposibilitatea de a lega relatii solide, de durata, bazate pe incredere si prietenie, interactiuni defectuoase, lipsa modelelor comportamentale dar si valorile si comportamentele proaste dobandite, ii duc pe acesti tineri intr-o situatie de vulnerabilitate privind interactiunile cu cei din afara sistemului institutional.
„Multe dintre aceste fete sunt recrutate pe metoda loverboy. Aceste fete sunt vizate, alese cu grija, sunt copii care nu au cunoscut dragostea nici in familie. Cand vine un baiat si ii spune «te iubesc» e tot ce vrea sa auda. Nu mai conteaza ca o bate, ca o abuzeaza, ca o scoate la produs. Traficatul stie ca asa poate sa o tina sub control”, afirma Iana Matei.