Raionarea teritoriului României se referă la reorganizarea administrativ-teritorială a țării în perioada comunistă, între 1950 și 1968, când țara a fost împărțită în raioane, un model administrativ de inspirație sovietică.
Această reorganizare, raionarea teritoriului României, a vizat transformarea vechii împărțiri administrative în regiuni și raioane, ca parte a procesului de sovietizare a ţării noastre.
75 de ani de la raionarea teritoriului României
În anul 1944 a început o perioadă neagră pentru România. După proclamarea Republicii Populare Române a fost accelerat procesul de sovietizare, explică Muzeul Casa Mureşenilor Braşov.
La 8 septembrie 1950 s-a modificat radical împărțirea administrativ-teritorială a României. În locul celor 58 județe și 424 plăși, s-a copiat sistemul sovietic, trecându-se la 28 de regiuni și 144 raioane.
În 1952 regiunile au fost reduse la 18, în 1956 la 16, iar în 1960 s-au mai realizat modificări ale granițelor regiunilor. În 1968 se revine la județe, dar fără nicio legătură cu cele de până în 1950.
Raionarea teritoriului României: Regiuniea Stalin și raionul Stalin
Brașovul devenise deja Orașul Stalin la 22 august 1950. De la 8 septembrie au apărut și Regiuniea Stalin și raionul Stalin. Presa a anunțat cu mare fală noua organizare.
Printre altele se glorificau noilor „comasări”. Tot acum apărea orașul Săcele, prin unificarea a foste patru comune rurale: Baciu, Turcheș, Cernatu și Satulung.
De asemenea, ca și în prezent, era semnalat începutul anului școlar în presă. Și aici sovietizarea îți spusese cuvântul. Liceele nu se mai numeau așa din 1948, ci școli medii (din 1961 se revine la titulatura de „liceu”).
Școlile primare primiseră numele de școli elementare, incluzând și gimnaziul.
Foto: ziarul „Drum Nou”, 8 (foto 1 și 2) și 16 septembrie 1950 (foto 3), colecția Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov.
Text și cercetare: muzeograf Nicolae Adrian Alexe
