Un mare incendiu cuprinde Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior, în data de 21 aprilie 1689.
Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche), unul dintre simbolurile oraşului Braşov, este biserica parohială a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Situată în centrul municipiului Braşov, edificiul a fost construit în jurul anului 1380 (probabil începând cu 1377) în stil gotic.
Biserica, iniţial catolică, a fost cunoscută mai întâi sub numele de Biserica Sfânta Maria (Marienkirche). Clădirea a fost parţial distrusă după marele incendiu din 1689, când a primit numele actual. Denumirea populară de după incendiu, „Biserica Neagră“, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.
Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc.
Tot în această perioadă s-au construit şi galeriile pentru ca biserica să poată face faţă numărului tot mai mare de enoriaşi care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare.
Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meşteri veniţi din oraşul hanseatic Danzig, pentru că meşterii locali nu mai ştiau să închidă bolţi de dimensiuni atât de mari. Noile bolţi, însă, sunt în stil baroc, nu gotic. Planul utilizat de către arhitecţi a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălţime, înscriindu-se în tipul de biserici–hală preferate în secolele XV-XVI în spaţiul german, de unde proveneau de altfel unii dintre arhitecţi şi meşteri.
Între anii 1836 şi 1839, firma berlineză Buchholz înalţă pe galeria vestică o orgă nouă de dimesiuni mari (aproximativ 4.000 de tuburi, 4 manuale cu câte 56 de taste şi un pedalier cu 27 de taste, 76 de registre şi dispune de 63 de registre sonore).
A fost inaugurată la 17 aprilie 1839, organist fiind chiar Carl August Buchholz care a prezentat improvizaţii şi cantate ale compozitorilor Friedrich Schneider şi Johann Lucas Hedwig. Orga a fost restaurată de Carl Hesse şi dispune de un manual şi pedalier şi 8 registre. Restaurarea a durat 4 ani: 1997 – 2001.
Atunci, toate cele 3993 de tuburi (cel mai mare având o înălţime de circa 13 metri) au fost demontate şi restaurate. Orga se încadrează în categoria orgilor baroce şi a supravieţuit perioada de la construcţie până în prezent aproape neschimbată.Între 1865 şi 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch, şi realizează stranele din cor.
În anul 1898, statuia lui Honterus se amplasează în faţa turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean. După Primul Război Mondial, galeria pentru orgă a fost extinsă şi s-a consolidat bolta corului. Mai târziu au fost refăcute şi fialele contraforturilor din cor.
Surse:
– http://www.honterusgemeinde.ro/ro/biserica-neagr259/
Drăguţ, Vasile, „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979, p. 49, 52-53.
Fabini, Hermann, „Die Schwarze Kirche in Kronstadt” (Biserica Neagră din Braşov), Editura Monumenta, Sibiu, 1997
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Biserica_Neagr%C4%83