Din judeţ

Ungra: populație îmbătrânită și agricultură neperformantă

Sebastian Dan

traian stanciuTraian Stanciu este cel mai vechi primar în funcție din județul Brașov. El a fost în frunte comunei Ungra din 1972 până la Revoluție și din 1998 a fost ales și reales până în prezent.
Traian Stanciu preferă să vorbească despre proiectele în desfășurare și despre cele viitoare, pentru că „ceea ce s-a făcut știe lumea, nu are rost mai amintim“.
Unul dintre proiectele care îl supără la această oră este imposibilitatea de a termina asfaltarea drumului dintre Dăișoara și Ungra, care a fost început în urmă cu 4 ani. „Este vorba despre o distanță de 10,5 km, în 2009 s-au făcut 2,5 km. Practic s-a asfaltat porțiunea din sat și până la ieșire din sat. În 2012 s-au pietruit 4 km, apoi trebuia să se toarne asfaltul. Din cauză blăcării fondurilor de la Guvern, nu s-a mai făcut nimic. Acum sperăm ca, împreună cu ministrul Energiei, deputatul Constantin Niță, să vorbim la dl. Dragnea, la Ministerul Dezvoltării, și să ne aloce bani pe bugetul de anul viitor, să terminăm și restul de 7,5 km. Toată invesitția este de vreo 110 miliarde de lei vechi, după reactualizarea calculelor“, spune primarul din Ungra.

Grădinița, începută și abandonată

Un alt proiect lăsta de izbeliște, după ce a fost început în 2008, este grădinița de la Ungra. „Investiția s-a derulat prin Inspectoratul Școlar Județean Brașov, cu fonduri de la Ministerul Educației. S-a făcut parterul, s-a turnat placa și a rămas totul la acest stadiu. Este păcat de banii băgați acolo, că se strică totul. Primăria a dat gratuit terenul, iar acum facem demersuri să ne-o transfere nouă, ca să o terminăm. Ar mai trebui vreo 1,5 milioane de lei. Acum, cele două grupe de copii încață în niște săli amenajate la Căminul Cultural“, a precizat primarul Stanciu.

Scurtătură spre Rupea de la Dăișoara

Una dintre cele mai apreciate investiții de săteni este drumul care leagă Dăișoara de Rupea, care era impracticabil. „Era un drum de câmp. Pe vremea raoinului Rupea, pe aici se mergea cu căruța. Am refăcut șase podețe, am lărgit drumul la 5,5 metri, am făcut rigole. Drumul are 8,5 km, din care noi am făcut 5 km, restul fiind pe raza orașului Rupea.

Din păcate, cei de laRUpea nu s-au apucat de el, chiar dacă rupenii au terenuri agricole și ferme în zonă. Este un foarte mare avantaj pentru sătenii din Dăișoara, care în loc să parcurgă 25 de kilometri, ca acum, fac doar o treime. Mai mult, poate astfel s-ar rezolva și transportul public Ungra – Dăișoara – Rupea, care acum nu mai funcționează pentru că nu era rentabil“.
Tot la capitolul drumuri trebuie precizat că Ungra a obținut finanțare europeană pentru Ungra – Crihalma. Este un drum aflat într-o zonă calamitată la fiecare inundație. Banii vor fi folosiți pentru înălțarea drumului de la kilometrul 7+500 la 8-500, în zona de revărsarea Oltului, unde apa junge și la un metru. Este vorba despre pietruire, betonarea rigolelor și refacerea a trei podețe.
De asemenea, a ținut edili să precizeze, s-au pietruit toate străzile din localitate în perioada 2011-2012 și s-au reparat aparapeții la cele opt poduri mari.

Informatica, acasă la ea în școlile din Ungra

Lipsa unor cabinete de informatică în mediul rural este tratată ca o glumă de către primar.
„O fi așa, dar la alții. Noi avem cabinete dotate cu rețele de calculatoare la ambele școli. Știu că probleme au fost mai peste tot și cu pregătirea sălilor pentru cala pregătitoare, dar noi avem încă de anul trecut, la Dăișoara, o sală pregătită cu tot ce este necesar la sediul fostei Primării, lângă grăiniță. Școlile sunt puse la punct, avem încălzire centralizată pe lemne, deja pe stoc, din pădurea comunală, am reparat gardurile școlilor, grupurile sanitare sunt noi, cu apă curentă. Vrem să oferim condiții în școli ca la oraș“, se mândrește primarul Stanciu.
Proiecte de viitor
Alimentarea cu apă, canalizarea și modernizarea străzilor din Dăișoara este un proiect compact pentru care s-a executat Studiu de Fezabilitate și pentru care se fac eforturi pentru a fi finanțat de Uniunea Europeană. „Din păcate, a fost respins, pentru că unele conducte treceau pe parcelele oamenilor, chiar dacă aveam aprobarea lor. Anul viitor vrem să-l depunem la Guvern și sperăm să găsim ânșelegerea necesară pentru a fi finanțat, altă soluție neavând în acest moment“, spune Stanciu.
Un alt obiectiv este refacerea podului de la Ungra, de peste Valea Homorodului, în zona fostelor grajduri ale CAP-ului. Construcția are 75 de metri lungime, este din lemn și a fost făcut acum 15 ani.
„Avem studiu de fezabilitate și proiect tehnic de execuție, iar finanțare sperăm să o obținem fie prin Grupul de Acțiune Locală, fie alte programe europene. Este vital pentru comunitate, deoarece acolo sunt 350 de hectare de teren și agricol și pășune, unde mașinile nu pot ajunge“, explică importanța acestei investiții edilul.

Trebuie o implicare mai mare în agricultură

Chiar și cu riscul de a fi acuzat că este un slogan comunist, Traian Stanciu explică rațiunile unui astfel de demers.
„Composesoratul de la Dăișoara cuprinde 585 ha de pășune. Este dotat cu un tractor puternic, luat din subvențiile de pe pășune, dotat și cu freză pentru curățat pășunea de arboret. Trebuie angajat un om să execute lucrările. Din păcate, nu se îneșelege că preluarea laptelui la un leu litrul este o bătaie de joc pentru crescătorii de animale. Composesoratul trebuie să aibă o activitate mai puternică. Primăria are și poate pune la dispoziție spații pentru colectarea și prelucrarea laptelui. Vrem să-i ajutăm pe crescători să se dezvolte. Avem fermieri care au exploatații de 25-100 de vaci. Ar fi bine ca șefii composesoratului să se gândească la acest lucru, nu să vindem laptele la preț de nimic. Am vorbirt de principiu să avem standuri de vânzare a brânzeturilor în piețele din Brașov. Trebuie să se înțeleagă faptul că populația este îmbătrânită, iar la această oră se lucrează doar 10-15% din pământ. Composesoratul ar trebui să ia terenul în arendă și să facă agricultură performantă, să angajeze un specialist sau să ceară ajutorul Direcției Agricole.Pe de altă parte, toat lumea se vaită că nu are serviciu. Aici trebuie să ia cineva taurul de coarne“, își varsă năduful primarul Traian Stanciu.