
Cetatea medievală a Braşovului avea o reţea de tuneluri, care făcea legătura între bastioanele de apărare ale vechiului burg. În decursul timpului, pornind de la tunelurile şi grotele descoperite, s-au ţesut multe legende controversate.
Cert este, însă, că există mai multe intrări în mai multe zone din centrul Braşovului, majoritatea fiind închise sau impracticabile în prezent.
Anul trecut a avut loc o amplă campanie de ecologizare a catacomeblor din Brașov, în special în zona de După Ziduri. Cu această ocazie, voluntarii au făcut și o „cartografiere“ a celor două tuneluri.
Mulţi ani, galeriile au fost adăpost pentru oamenii străzii. În urmă cu peste zece ani, autorităţile locale au decis să zidească sau să pună gratii metalice la intrarea în tuneluri, pentru a deveni inaccesibile.
Existenţa acestor tuneluri se pare că va fi curmată, întrucât edilii doresc să construiască un tunel pornind din Livada Poştei (în zona de unde se pleacă spre Poiana Braşov) până la Maternitate, pentru a transforma şi strada Mureşenilor,
alături de Republicii, în pietonal, fiind astfel salvată „inima arhitecturală“ a cetăţii de traficul rutier, decizie contestată de etnicii germani, care spun că se distruge una dintre cele mai frumoase zone de promenadă, întinsă de-a lungul Pârâului Graft (numit Spurcata din cauza mizeriilor deversate). Cu toate acestea, proiectul este depus la ADR Centru pentru a fi finanţat cu fonduri în exerciţiul financiar 2014-2020.
Istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului judeţean de Istorie, este rezervat asupra legendelor vehiculate pe această temă. Indiscutabil, existenţa tunelurilor nu poate fi infirmată, dar încă nu se poate spune exact care a fost rațiunea construcţiei acestora.
„Există multe astfel de spaţii care sunt în administrarea Apărării Civile.Unele informaţii sunt încă clasificate. Nu s-au făcut cercetări pe tema acestor tuneluri şi nu avem o hartă a lor. Pot să vă confirm că, în afară de exemplele de care aţi amintit, a mai fost un caz, în care s-a descoperit un tunel în anii ’30, când s-au făcut lucrări la Vila Kertsch (construită în 1887) pe strada Porţii (strada Republicii de astăzi), în locul unde este acum Modaromul“, ne-a dezvăluit Nicolae Pepene.
Mult mai direct a fost dr. Valer Rus, directorul Muzeului Casei Mureşenilor. „Nu pot să înețeleg cum putem să fim atât de absurzi şi să nu punem în valoare aceste tuneluri. Toată lumea vorbeşte despre dezvoltarea turismului la Braşov şi nu se face nimic. Dacă Apărarea Civilă, SRI şi cine mai are pe acolo ceva depozite şi de ascuns, poate să-şi mute tot ce au că sutn atâtea unităţi dezafectate. Este păcat că nu folosim această oportunitate, care în orice alt loc din lume aduce o explozie a numărului de turişri,numai noi nu facem nimic“, a precizat Valer Rus.
Despre legendele și miturile privind catacombele Brașovului CITIȚI AICI!