Un nou val de incertitudine planează asupra economiei globale, iar epicentrul acestuia pare a fi din nou… Washington. Sub administrația Trump, ideea unei intervenții concertate pentru slăbirea dolarului american începe să capete contur – un scenariu ce amintește, în mod neliniștitor, de celebrul „Plaza Accord” din 1985.
Însă, spre deosebire de atunci, actualul plan, supranumit neoficial „Mar-a-Lago Accord”, riscă să dinamiteze încrederea globală în cea mai importantă monedă de rezervă a lumii.
Donal Trump și deficitul comercial – o obsesie veche, o strategie riscantă
Donald Trump consideră dezechilibrul balanței comerciale americane – care a atins impresionanta valoare de 1.200 miliarde de dolari în 2024 – drept o dovadă că Statele Unite sunt exploatate de partenerii săi comerciali. În loc să importe, companiile străine ar trebui, spune Trump, să producă pe teritoriul SUA, contribuind astfel direct la prosperitatea americană.
Totuși, cu o rată a șomajului deja scăzută, de doar 4%, apare întrebarea logică: de unde va veni forța de muncă suplimentară necesară pentru a susține această producție internă?
Mar-a-Lago Accord: manipulare valutară sau șantaj economic?
Noua idee care circulă în cercurile guvernamentale și pe Wall Street prevede o strategie concertată pentru slăbirea dolarului, făcând importurile mai puțin atractive și exporturile americane mai competitive.
Inspirat de „Plaza Accord”, acest plan ar presupune ca băncile centrale internaționale să vândă obligațiuni americane. Însă, cu un deficit bugetar de peste 7% din PIB și o datorie națională uriașă, o astfel de mișcare ar duce la creșterea costurilor de finanțare pentru SUA – un deznodământ nedorit.
Așa că se conturează o variantă și mai riscantă: transformarea datoriilor existente în obligațiuni pe 100 de ani, cu dobânzi foarte mici sau inexistente. Evident, nimeni nu ar accepta voluntar un asemenea acord. Soluția? Presiunea politică sau economică – prin amenințarea cu tarife sau retragerea protecției militare. Un adevărat joc de șantaj economic.