Tehnologia Remote Tower, folosită la Aeroportul Brașov, va fi implementată pe aeroporturi din 3 țări europene

Aeroportul Huston folosește tehnologia Remote Tower

Scurt istoric al Remote Tower

Turnul de la distanță și virtual (RVT) este un concept modern în care serviciul de trafic aerian (ATS) dintr-un aeroport este efectuat în altă parte decât în ​​turnul de control local . Deși inițial a fost dezvoltat pentru aeroporturi cu niveluri scăzute de trafic, în 2021 a fost implementat pe un aeroport internațional important, London City Airport (84.260 de mișcări de aeronave în 2019).

Prima implementare a unui turn de la distanță care furnizează ATS pentru aerodrom a fost aprobată și introdusă în operațiuni în Suedia în aprilie 2015, implementările ulterioare în alte state membre EASA fiind în curs de desfășurare. În 2019, Aeroportul din Munții Scandinavi din Dalarna , Suedia, a fost primul aeroport din lume construit fără un turn tradițional, pentru a fi controlat de la distanță.

Conceptul este, de asemenea, considerat ca măsuri de urgență pentru aeroporturile mari sau numai pentru controlul platformei.

Începând cu 12 iunie 2023, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav din România a implementat această modificare.

Concept

În loc să fie amplasat într-un turn de aeroport, ofițerul de control al traficului aerian (ATCO) sau ofițerul de servicii de informații de zbor de aerodrom (AFISO) lucrează la un centru turn la distanță (RTC) de unde furnizează ATS . Datele provin de la camerele și senzorii aeroportului, mai degrabă decât de la o vedere în afara ferestrei, care este reconstruită ca o panoramă video de înaltă rezoluție pe un ecran mare sau o serie de ecrane.

Conceptul RVT urmărește să ofere:

• Servicii de turn la distanță în aeroporturi de dimensiuni mici și mijlocii, de către personal situat la un centru turn la distanță în altă parte.
• Servicii de urgență la marile aeroporturi, în caz de incendiu sau alte evenimente care ar putea avea loc la clădirea turnului de control .
• Unitatea de urgență ar trebui să fie într-o locație fizică sigură, în apropiere, dar diferită.
• Mărirea sintetică a vederii pentru a crește gradul de conștientizare a situației în aeroporturi în condiții de vizibilitate slabă la instalațiile turnului de control al aeroportului local.

Începuturile Remote Tower

În 1996, la un colocviu științific al Institutului de Ghidare a Zborului DLR , Kraiss și Kuhlen au propus un concept de „holografie virtuală” pentru ATC cu un banc de lucru virtual proiectat care arată traficul aerodromului în 3D care putea fi observat din orice unghi de către controlorul de trafic aerian.

În 2001, un concept „Virtual Tower (ViTo)” a câștigat primul concurs Visionary Projects ( Wettbewerb der Visionen, WdV) al DLR, cu 200.000 de euro premiați pentru primii doi ani de cercetare, începând cu 2002. Ideea descria o cameră de control ATC de la distanță cu supraveghere video bazată pe senzor, în loc de o vizionare reală din exterior. Testele inițiale ale ATS la distanță, pentru aeroporturile cu densitate mică și medie, s-au bazat pe senzori optici (camere), oferind ATCO-urilor de la RTC o imagine de înaltă calitate în timp real a pistei, platformei aeroportului (rampa) și spațiului aerian foarte apropiat . Aceste imagini în timp real sunt afișate pe monitoare mari, oferind o vizualizare de până la 360 de grade.

Pe lângă fluxul video live de la aeroport, ATCO-urile au la dispoziție aceleași sisteme informatice de management al traficului aerian pe care le-ar avea într-o clădire locală a unui turn de control, fiind sisteme de comunicații vocale , sisteme meteorologice , sisteme de plan de zbor și sisteme de afișare de supraveghere . Nivelul de echipare poate depinde dacă este un serviciu TWR controlat sau un serviciu de informații despre zbor furnizat la aeroportul respectiv. În funcție de complexitatea aeroportului, densitățile de trafic și condițiile meteorologice, ar putea fi de preferat să se completeze imaginile optice cu un sistem avansat de ghidare și control al mișcării de suprafață (A-SMGCS) cu intrări de semnal de la radarul de mișcare de suprafață (SMR) și/sau Multilaterație locală (LAM).

Remote Tower: Dezvoltare și validare

Conceptul RVT este în curs de dezvoltare, pe lângă alte inițiative anterioare de cercetare și dezvoltare (de exemplu, de către DLR , DFS, LFV, Searidge Technologies, SAAB, FREQUENTIS, Indra Sistemas sau proiectul FP6 UE ART etc.), ca parte a întreprinderii comune SESAR (SJU), în care pachetul de lucru 6 dezvoltă conceptele operaționale, în timp ce pachetul de lucru 12 dezvoltă tehnologia corespunzătoare RVT. Au fost planificate teste de validare în direct pe câteva aeroporturi selectate din Germania, Spania ( ENAIRE ), Norvegia ( Avinor ) și Suedia (LFV). Ca parte a proiectelor întreprinderii comune SESAR 06.08.04 și 06.09.03 în perioada 2012-2015.

Airservices Australia intenționa să evalueze tehnologia RVT de la Saab Group pe aeroportul Alice Springs din Australia Centrală de la sfârșitul anului 2012, [ 15 ] cu centrul de control plasat în Adelaide .În 2019, Airservices Australia a selectat Searidge ca furnizor de Digital Aerodrome Services Program la Sydney Airport (SYD) și, eventual, alte aerodromuri australiene, pentru a începe testele turnurilor digitale în 2020.

În martie 2009, Saab Group și LFV au efectuat o demonstrație live

A modului umbră a conceptului lor existent de turn la distanță. Această demonstrație a avut loc într-un centru de turn la distanță stabilit la centrul de control al traficului aerian Malmö (ATCC), controlând un zbor în și din aeroportul Ängelholm ( ICAO :ESTA) din sudul Suediei. Ca mecanism de urgență în timpul acestui proces, turnul de control local de la Ängelholm a fost asigurat de ATCO .

În 2010, DLR a efectuat prima simulare a unui centru de turn la distanță uman în buclă, în timp ce un controler de la distanță a operat simultan traficul la două aeroporturi diferite frecventate. În ciuda mai multor părtiniri, cunoașterea situației controlorilor a fost peste medie și volumul lor de muncă a rămas în intervalul mediu, iar fezabilitatea operațională a putut fi demonstrată pentru prima dată.

DLR Institute of Flight Guidance, Saab Group, LVF, Indra și DFS au fost forțele motrice majore din spatele dezvoltării Remote Tower și sunt toate reprezentate în proiectele întreprinderii comune SESAR, SAAB prin North European ATM Industry Group (NATMIG) și LFV NORACON.

Remote Tower: Prmeiul „Cel mai avansat pentru implementare”

În timpul ATC Global de la Amsterdam, în perioada 8-10 martie 2011, întreprinderea comună SESAR a avut o ceremonie în care Proiectul 6.9.3 „Turn la distanță și virtual” a primit premiul pentru „cel mai avansat pentru implementare”. Premiul a fost prezentat de directorul executiv al întreprinderii comune SESAR, Patrick Ky  și primit de managerul proiectului 6.9.3, Göran Lindqvist, NORACON.

În iunie 2016, Autoritatea Aviatică Irlandeză a primit finanțare întreprinderii comune SESAR pentru demonstrarea turnurilor de la distanță. După validarea operațiunilor cu un singur mod, proiectul a testat operațiuni multiple de turn la distanță (MRTO) pentru a furniza servicii simultan pentru Shannon și Cork. Centrul din Dublin a folosit tehnologie proiectată de SAAB.

Remote Tower: Scoția a mutat 5 turnuri într-unul virtual

În Scoția, Highlands and Islands Airports Limited (HIAL) a planificat să mute 5 dintre cele 11 turnuri ale lor ( Inverness , 31.338 de mișcări de aeronave în 2019; Dundee , 43.354 de mișcări de a/c; Sumburgh , 18.056 de mișcări de a/c; 18.056 de mișcări de a/c ; , 9444 mișcări a/c în 2019) către un centru turn îndepărtat din Inverness.

Centrul combinat de supraveghere (CSC)

Proiectul de 34 de milioane de lire sterline a fost cel mai mare din Regatul Unit. Primul aeroport era de așteptat să fie operațional în 2023, ultimul în 2027. Cu toate acestea, din cauza protestelor personalului și a reducerii ulterioare a finanțării, cu aproape 10 milioane de lire sterline cheltuite, proiectul a fost anulat pe 24 august 2022.

Conceptul devine realitate și în Braunschweig, unde totul a început cu mulți ani în urmă la DLR Institute of Flight Guidance: De la jumătatea anului 2024, DFS Aviation Services GmbH (DAS) va opera servicii de navigație aeriană pe aeroporturile Braunschweig-Wolfsburg și Emden central din Braunschweig, implementând tehnologia FREQUENTIS.

Remote Tower în funcțiune la Örnsköldsvik/Gideå

Începând cu 21 aprilie 2015, ora 12:00, aeroportul din Örnsköldsvik/Gideå (OER/ESNO) este gestionat folosind servicii ATC la distanță de la Sundsvall/Midlanda (SDL/ESNN). Se spune că aceasta este prima implementare de producție a RVT din lume. Sistemul a fost testat la Leesburg Executive Airport în vara anului 2015.

În decembrie 2019, un nou aeroport ( Scandinavian Mountains Airport , SCR/ESKS) a fost deschis în Suedia fără niciun turn tradițional, fiind primul aeroport cu doar turn virtual (operat de la Sundsvall).

La 1 octombrie 2015, FAA a anunțat Aeroportul Regional Northern Colorado (FNL/KFNL) (cunoscut anterior ca Aeroportul Municipal Fort Collins-Loveland) ca fiind primul loc de testare oficial aprobat de FAA pentru Turnul Virtual de Control al Traficului Aerian din Statele Unite. Echipamentele și sistemul Searidge Technologies Remote Tower au fost instalate la aeroport în 2018–2019, cu testarea și evaluările inițiale ale noii tehnologii virtuale începând la scurt timp după aceea. Planurile de certificare și deschidere a turnului la distanță în 2023 au fost amânate din cauza COVID-19.

Germania: Trei aeroporturi operate de la distanță cu Remote Tower din Leipzig

Pentru a oferi o acoperire eficientă a forței de muncă și costuri de operare mai mici ale aeroportului, furnizorul german de navigație aeriană DFS a decis să transfere toate operațiunile de trafic aerian din Saarbrücken, Erfurt și Dresda către un Centru de control al turnului de la distanță din Leipzig.

Pe 4 decembrie 2018, un avion regional Luxair care sosește pe aeroportul Saarbrücken a fost primul avion autorizat de la distanță pentru aterizare de la Centrul de control al turnului de la distanță Deutsche Flugsicherung (DFS), aflat la 450 de kilometri (280 de mile) est, în Leipzig. Aeroportul Erfurt a urmat în 2022, Aeroportul Dresda este planificat să devină operațional în 2024.

DFS și-a dezvoltat sistemul de turn la distanță împreună cu compania austriacă de tehnologie Frequentis, în timp ce senzorii video și infraroșu provin de la grupul german Rheinmetall Defense Electronics. DLR a sprijinit faza de dezvoltare și validare cu o instalare de testare a prototipului la Aeroportul Erfurt și validări de concept prin simulări în timp real în Laboratorul său Remote Tower din DLR, Braunschweig (2012-2016).

Remote Tower, în 15 aeroporturi din Norvegia

La 13 decembrie 2018, primul turn la distanță din Marea Britanie de la Digital Air Traffic Control Center a fost deschis pe Aeroportul Cranfield (EGTC).  Tehnologia Remote Tower a fost furnizată de SAAB, iar controlorii de trafic aerian erau amplasați într-o clădire la 400 de metri distanță de vechiul turn.

La 20 octombrie 2020, Avinor a deschis un centru turn de control de la distanță situat în Bodø , Norvegia , ca o soluție rentabilă destinată STOLporturilor din Norvegia cu trafic redus.  Tehnologia Remote Tower este planificată să fie implementată la un total de 15 aeroporturi din Norvegia până la sfârșitul anului 2022. Primul aeroport care a fost controlat de acolo a fost Aeroportul Vardø (750 km distanță) pe 7 octombrie 2020. În octombrie 2022, aeroporturile au fost controlate de la distanță din acest centru cu aproximativ 8 ani de întârziere.

• Aeroportul London City (LCY/EGLC) a trecut la ATC la distanță furnizat de NATS din centrul lor din Swanwick la începutul anului 2021
• În România, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav , care și-a început zborurile pe 15 iunie 2023, are un sistem complet la distanță, operat de la 400 km (250 mile) distanță pe Aeroportul Internațional Arad

Standardizarea Remote Tower

În 2014, Organizația Europeană pentru Echipamente de Aviație Civilă ( EUROCAE ) a fondat Grupul de lucru (WG) 100 „Turnul la distanță și virtual”. WG-100 a fost lansat sub președintele Centrului Aerospațial German – DLR și EUROCONTROL în funcția de Secretar. WG-100 constă în plus din colaboratori activi (producători de servicii de navigație aeriană și furnizori de servicii) din peste 30 de companii din întreaga lume și acționează în strânsă coordonare cu EASA , ICAO , SESAR și cel mai recent proiect SESAR2020 „PJ05 Remote Tower”.

Grupul a fost însărcinat ca prim pas pentru a dezvolta standarde pentru sistemele optice pentru turnuri la distanță. În septembrie 2016, a fost publicat documentul ED-240 Minimum Aviation System Performance Specification for Remote Tower Optical Systems. Aceste MASPS sunt aplicabile tuturor configurațiilor senzorilor optici (vizibili, precum și spectrului infraroșu) pentru a fi utilizate pentru implementarea furnizării de la distanță a ATS către un aerodrom, cuprinzând întregul lanț de la senzor la afișaj. Acest standard ar trebui să ajute vânzătorii și clienții să cuantifice performanța optimă a sistemului operațional și să o verifice într-un mod standardizat.

Modernizarea sistemelor optice de urmărire

Ulterior, lucrările WG-100 s-au concentrat pe o extensie a MASPS anterioară (reviziunea A) pentru a include „urmărirea vizuală” și tehnologiile automate de urmărire a obiectelor camerei Pan-Tilt-Zoom (PTZ). „Urmărirea vizuală” este înțeleasă ca creșterea afișării obiectelor pe prezentarea vizuală prin utilizarea informațiilor obținute numai prin procesarea imaginii video de la senzorii optici în scopul creșterii gradului de conștientizare a situației operatorului. Funcția de urmărire a obiectelor PTZ atașează camera PTZ la o țintă în mișcare și o urmărește și o afișează în mod constant. MASPS ED-240A au fost publicate pe 13 noiembrie 2018.

În februarie 2019, EASA a publicat Material de orientare privind serviciile de trafic aerian la distanță , subliniind contextul operațional, moduri de operare unice și multiple, considerații privind sistemul și formarea, gestionarea schimbării și impactul posibil asupra utilizatorilor spațiului aerian. Materialul include liste de verificare pentru implementare și utilizare operațională.

2023, un nou manual de informare pentru Remote Tower

În ianuarie 2021, Organizația pentru Serviciile de Navigație Aeriană Civilă (CANSO) a publicat un Material de orientare CANSO pentru turnuri la distanță și digitală , care conține definiții, informații de bază și tehnologie, provocări și beneficii, patru studii de caz și îndrumări privind începerea operațiunilor turnurilor de la distanță.

O a doua ediție actualizată a fost publicată în august 2023, incluzând noi secțiuni despre „Centralizarea serviciilor și informațiilor”, „Interdependențe ale turnurilor digitale”, „Managementul ciclului de viață”, „Aplicații avansate de concept”, „Managementul și detectarea dronelor” și noi studii de caz de implementare.

Principalul beneficiu al Remote Tower așteptat: eficiența costurilor

Economiile de costuri provin din următorii factori:

• Nu este nevoie să construiești și să întreții clădiri și facilități turn de control pe aeroporturile locale.
• Costurile de construcție și operaționale ale unui turn și facilități la distanță sunt mult mai mici în comparație cu un turn tradițional.
• Utilizarea mai eficientă a resurselor umane (ATCO și AFISO), în special prin deservirea mai multor aeroporturi cu niveluri de trafic medii spre scăzute dintr-o locație centralizată.
• Nevoia redusă de a stabili și întreține sisteme ATM la nivel local în aeroporturi. Prin utilizarea rețelelor de comunicații de date de la aeroportul local la centrul turn la distanță, mai multe sisteme tehnice pot fi centralizate, prin urmare sunt posibile economii de costuri. Peste 75% din aeroporturile regionale cu mai puțin de 1 milion de pasageri pe an înregistrează pierderi.

Potenția mare de a deservi zborurile din afara programului de fucnționare al aeroportului

Există, de asemenea, un potențial mare de a deservi mai bine și mai eficient zborurile care fie sunt programate în afara orelor de deschidere de bază ale aeroportului, fie prin posibilitatea de a deservi traficul neprogramat (zboruri de ambulanță și elicoptere de căutare și salvare) cu un serviciu de trafic aerian în timpul nopții, când aeroporturile mai mici ar fi în mod normal închise.

În comparație cu calculele timpurii cost-beneficiu (de exemplu, de LFV-ROT în 2008), îmbunătățirile tehnologice oferite printr-un REmote Tower au făcut conceptul și mai fezabil, de exemplu video a adoptat standardul HD, iar costul camerelor de înaltă rezoluție a scăzut de la peste 10.000 EUR la mai puțin de 5.000 EUR în jurul anului 2018.

Remote Tower: Aeroporturile cu niveluri scăzute de trafic pot fi controlate simultan

Este vorba despre „Multiple Remote Tower Operations – MRTO. Ca în conceptul Remote Tower Center de la Aeroportul Dublin, pentru a oferi servicii de trafic aerian pentru Cork (21.442 mișcări de aeronave în 2019) și Shannon (13.151 de mișcări în 2019) situate la peste 100 de mile.

În 2016, mișcările totale au fost de 50.242.  În comparație cu un turn tradițional, MRTO pentru Shannon și Cork în Irlanda a fost anticipat să ofere economii de la patru salarii ale ofițerilor de control al traficului aerian (ATCO) (400.000 GBP/an) și costuri mai mici de întreținere și construcție (economisire de 800.000 GBP/an).

Controversele privind Remote Tower

Economiile exprimate în ceea ce privește salariile controlorului ridică îngrijorări de concediere. În Scoția, personalul de trafic aerian al lui HIAL de la 4 aeroporturi afectate era de așteptat să se mute de pe insule în noul centru îndepărtat din Inverness. Dar doar 11% (6 din 54 au primit răspunsuri la sondaj) sau 7% (6 din 90 de răspunsuri așteptate) dintre angajați doreau să se angajeze la noul centru în loc să ia în considerare relocarea zilnică.

Sindicatul Prospect care reprezintă controlorii de trafic aerian din Marea Britanie a evaluat planurile ca având „impacturi negative foarte semnificative” asupra economiei locale dacă planurile de centralizare vor merge înainte, cu 48 angajați expuși riscului de concediere (2,2 milioane de lire sterline salarii anuale brute, 25 de milioane de lire sterline la cheltuiala semnificativă a contribuabilului, 25 de contribuabili, 9,9 milioane de lire sterline cheltuite până în august 2022). La 24 august 2022, HIAL a decis să închidă proiectul din cauza reducerii semnificative a finanțării guvernamentale.

Critici la adresa Remote Tower din cauza limitărilor testelor

Federația Internațională a Asociațiilor Controlorilor de Trafic Aerian (IFATCA) critică modul de operare simultan multiplu din cauza limitărilor testelor: toate scenariile simulate sunt mostre selectate de realitate cu posibile puncte moarte și prezintă rezultate incoerente. Studiul volumului de muncă lipsește și el, iar economiile pentru aerodromuri și companii aeriene sunt incerte.

În 2020, European Cockpit Association (ECA) nu a susținut mai multe moduri de operare din motive similare, invocând mai multe cercetări necesare „a factorilor umani, a implicațiilor operaționale și tehnice și a măsurilor de atenuare adecvate”. Întrucât foarte puțini controlori de trafic aerian dețineau ratinguri pentru mai mult de un turn, impactul schimbării aeroporturilor, procedurilor și condițiilor meteorologice într-o tură asupra conștientizării situației nu a fost studiat în mod adecvat, iar astfel de schimbări frecvente ar putea cauza erori și scădea siguranța operațiunilor.

Remote Tower: o inovație durabilă

În timp ce unii ar putea argumenta, există asemănări puternice între conceptul de Remote Tower și criteriile pentru inovațiile perturbatoare , așa cum sunt definite de Clayton Christensen și Michael Raynor în cartea „Soluția inovatorilor”. O examinare mai atentă a tehnologiei și a utilizării sale practice ar indica că aceasta este mai adecvat clasificată ca o inovație durabilă, marcând o evoluție în controlul aerodromului prin înlocuirea observației vizuale cu un sistem de supraveghere.