Szenner Zoltan (vicepreședinte CJ): Agrementul de sub Tâmpa poate deveni o „Mecca” culturală pentru brașoveni

Szenner Zoltan (vicepreședinte CJ): Agrementul de sub Tâmpa poate deveni o „Mecca” culturală pentru brașoveni

Copiii în ziua de azi citesc tot mai puțin. Ne place sau nu, este o realitate. Bibliotecile… își mai au logica de a exista în ziua de astăzi? În contextul în care copiii deja sunt „experți” în mânuirea device-urilor digitale, fie ca vorbim despre telefoane mobile sau tablete? Își mai au rostul bibliotecile județene? Sau cele sătești, ca să nu le uităm nici pe acelea?

Aceasta este o provocare pentru autorități care, după cum veți vedea, cel puțin la Brașov, au găsit soluții pentru a le scoate din această zonă de „Cenușăreasă” a culturii. Colac peste pupăză, Biblioteca Județeană „George Barițiu” este dată afară din sediu de Camera de Comerț și Industrie Brașov. Pe motiv că CCIBv ar fi continuatoarea… bla bla… a celor care au construit acel imobil.

Ce să vă zic?

„Eu, când am fost tânăr, cred că și Dumneavoastră, ați prins anii comunismului. Eu i-am prins cu vârf și îndesat. Nu existau alte posibilități de petrecere a timpului liber, în afară de joacă afară și de sporturi. Eu citeam foarte mult. Și acum, pe măsura timpului liber. Eu am mai spus, nu îmi doresc să fiu, să fim noi ultima generație care merge la bibliotecă.
Dar nu sunt naiv. Copiii de astăzi au total alte preocupări și biblioteca așa cum este acum. Nu va putea să le mențină interesul pentru mult timp. Dacă nu facem ceva, e inevitabil să decadă bibliotecile din județ”, a mărturisit Szenner Zoltan (USR), vicepreședinte Consiliul Județean Brașov, în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, care poate fi vizionată, integral, AICI!

Mi-am zis că este obligatoriu să aducem biblioteca județeană în secolul XXI

Așa cum ați zis și Dumneavoastră, avem o problemă cu sediul. O problemă și din punct de vedere al faptului că acolo este un spațiu închiriat, cât și din punct de vedere al faptului că sediul actual, pe lângă condițiile improprii de depozitare, nu prezintă spațiu de creștere. Nici pentru creșterea colecției de cărți, dar în niciun caz pentru diversificarea activității.

Deci nu vom putea investi în tehnologie modernă ca să putem să atragem și tineretul actual. De aici a pornit ideea. De asemenea, Consiliul Județean are un spațiu în Centrul de Agrement de Sub Tâmpa. Care este închis din 2015 și a fost dat în administrare Bibliotecii Județene în 2018. Când m-am implicat în acest proiect, era la început de tot, un proiect de reabilitare a acestui spațiu.

Să fie făcută acolo o bibliotecă cu piscină. Ideea poate părea inedită. Dar eu am zis,OK!, hai să facem un pic mai mult! Să facem un centru de agrement modern. Am făcut proiectul. Când zic un centru de agrement, chiar înseamnă ceva complex. Adică, pe lângă sală de lectură, dar nu cum sunt la biblioteca actuală, sală de lectură modernă, modulabilă, unde sunt spații pentru discuție, pentru citit, pentru învățat”.

O cafenea, o terasă cu, eu zic, cea mai frumoasă priveliște din oraș, asupra centrului și Bisericii Negre

Szenner Zoltan spune că viitorul centur cultural de la fostul Agrement de Sub Tâmpa va avea o sală pentru diverse cursuri pe care vrea să le facă biblioteca. O sală de evenimente, pentru că biblioteca organizează și a făcut diverse evenimente.

Alte articole:   Elevii și studenții pot depune cereri pentru a primi 200 de euro pentru achiziționarea de calculatoare

Aveam în plan și asta, deci sunt săli mai mari modulabile, care pot fi transformate în săli de evenimente, dar în afară de asta am vrut să ne orientăm către tehnologie. Și am zis că hai să facem laboratoare de robotică, studio de video și înregistrări, diverse, se zice «makerspace». Dar mie nu prea-mi plac englezismele. Diverse ateliere unde oricine poate să meargă, care are abonament la bibliotecă. Poate să meargă și să desfășoară diferite activități, să-și facă ceva. Inclusiv sculptură, atelier de prelucrări textile, dar să aibă și imprimante 3D…”.

De aici a pornit totul

Am făcut un proiect cu o sumă care părea mare atunci. Dar am aflat de o posibilitate de finanțare prin PNRR, special pentru biblioteci, care se mula perfect pe proiectul nostru. Dar perfect! Adică era vorba de transformarea bibliotecilor în hub digital. Posibilitatea de finanțare ne-a ridicat într-un fel și mingea la fileu, dar ne-a ridicat și ștacheta, în sensul că puteam depune proiectul pentru Biblioteca Centrală doar dacă depuneam un proiect pentru toate bibliotecile din județ.

Adică era totu sau nimic. 29 de biblioteci. Ca să depunem proiectul, trebuiau să fie 30. Am fost la toți primarii de localități care au bibloteci. Am vizitat și foarte multe biblioteci. I-am convins să devină parteneri. Am mai convins un primar ca să facă bibliotecă, ca să avem 30. Primarul din Părău. Era chiar deschis la idee. La Părău nu era bibliotecă. Și i-am zis în condițiile în care el ar aloca spațiul, noi l-am prevedea în program”.

Agrementul rămâne… agrement!

„Am depus proiectul. Valoarea totală a proiectului și dotarea acestui, astfel încât să facem ceea ce am spus acolo, în plus pe lângă ceea ce v-am zis legat de bibliotecă, vom încerca să-l transformăm într-un centru de agrement. Deci vom păstra partea de bowling, toate acoperișurile vor fi refăcute automat. Și spațiul unde este terenul de sport. Terenul de sport va fi rehabilitat și va fi păstrat ca teren de sport. Astfel încât copiii să poată face și mișcare, iar ulterior, dar acesta deja în cadrul altui proiect, va fi reabilitată și piscină.

Pe lângă agrement, trei biblioteci din județ, Vama Buzăului, Drăguș și Victoria, vor fi și ele reabilitate și echipate complet pentru a fi transformate în huburi digitale și restul de 26 de biblioteci comunale, orășenești, municipale, vor fi dotate cu echipament, tehnică de calcul și tehnică pentru cursuri.

Prima oară m-a frapat, când am vizitat câteva dintre bibliotecile comunale, care, sincer, au fost dotate în 2010, majoritatea, printr-un program de finanțare nerambursabilă, faptul că tehnica de calcul e învechită din 2010. Iar până acum chiar nu aveau posibilitatea să cumpere altceva. Dar m-a frapat, acolo unde erau bibliotecarii inimoși, cât de multe pot face”.

La sat, biblioteca poate să fie mult mai mult decât o bibliotecă

Poate fi, practic un centru comunitar. Dimineață, înainte de masă, pot veni acolo copiii să facă after school, să stea cu bibliotecarul. Și chiar am văzut exemple din acestea. Citeau cu bibliotecarul, aveau grijă de ei. Iar după masă poate fi transformat în loc unde să atragi și bătrânii. Să faci un fel de șezători sau ateliere meșteșugărești.

Pentru că, de exemplu, la Vama Buzăului, Victoria și Drăguș, în funcție de specificul locului, în cadrul acelui makerspace, le-am dotat și cu echipamente pentru ateliere meșteșugărești. Ca să poată face șezători, ca meșteșugurile tradiționale să fie date de la vârstnici la copii. Să încercăm să implicăm toată comunitatea”.

Creșterea competențelor digitale pentru persoanele în vârstă

Și mai era încă o componentă a proiectului, care mi se pare importantă. Deci, după ce vor fi renovate și echipate aceste biblioteci, Banca Mondială va desfășura cursuri de creșterea competențelor digitale prin intermediul lor. Inițial, era orientată numai către persoanele defavorizate sau marginalizate.

Dar, după părerea mea, în era digitală, majoritatea persoanelor în vârstă de la sat sunt în risc de a fi marginalizate. Persoanele care pot beneficia de asta, eu zic că este o marjă foarte mare”, a concluzionat vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Szenner Zoltan.

Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!

Alte articole:   Modificări în circulația autobuzelor RATBV pe linia 140 Brașov – Zărnești

Noutăți RAPID și pe canalul de Whatsapp și Telegram !

Distribuie dacă îți place!