Educaţie

Statutul studentului, încă o armă politică?

Sebastian Dan

Elaborat încă din august 2011, Statutul studentului ar trebui să cuprinde drepturi importante ale tinerilor din facultăţi, dar nu a fost adoptat nici până acum. Sinistrul Educaţiei, Daniel Funeriu, mai pune o piedică în calea acestuia: validarea de către rectori, chestiune  care este apreciată inutilă atât de conducerile universităţilor, cât şi de studenţi.
Mai nou, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a cerut rectorilor să valideze actul respectiv, precizând că nu a fost stabilit un termen până la care Statutul să intre în vigoare. Întrebarea de bun simț este de ce trebuie ca rectorii să avizeze un statut care nu intră în atribuțiile lor? De ce nu se dă de ceasul morții onor ministrul în cauză că studenții nu ar fi de acord, că nu vin la discuții, la negocieri. Funeriu vrea să scoată o lege pentru studenți, aplicabilă lor, dar în care ei trebuie să execute ce votează…. rectorii. Asta da democrație, probabil învățată de acest ipochimen numit ministru când își dădea bacalaureatul prin străinătățuri, dar neechivalat în țară. Eu cred că este evidentă frica de sistemul educațional românesc, pe care, din câte se vede, reușește să îl distrugă, nu să îl performeze.

De remarcat este poziția unui profesor universitar brașovean. Prorectorul Universităţii Transilvania din Braşov,  Constantin Duguleană, nu înţelege de ce este necesară intervenţia şefilor din învăţământul superior: „Nu văd de ce ar trebui ca statutul să fie validat de rectori. Cred că ministrul a făcut asta ca să amâne statutul”.

Prevederi din statut

Ministerul Educaţiei a elaborat proiectul pe 29 august 2011, el fiind prevăzut în Legea educaţiei, iar studenţii au cerut în mod repetat că actul să fie aprobat şi să intre în vigoare cât mai repede, chiar dacă nu există un termen concret în acest sens.

Proiectul Statutului prevede principiul participării studenţilor la viaţa academică prin structurile de reprezentare. Studenţii vor fi reprezentaţi în toate forurile consultative, deliberative şi executive din cadrul universităţilor.

Reprezentanţii lor în Consiliile Facultăţilor şi în Senatele Universitare sunt aleşi prin vot direct, secret şi universal al tuturor studenţilor de la nivelul facultăţii, respectiv universităţii.

Procesul de desemnare a studenţilor membri în orice alte structuri consultative, deliberative şi executive se realizează în baza autonomiei universitare şi se stabileşte de către studenţi, prin reprezentanţii aleşi precum şi prin organizaţiile studenţeşti legal constituite.

Instituţiile de învăţământ superior nu pot condiţiona statutul de student reprezentant în funcţie de performanţele academice, prezenţa la cursuri, seminarii şi laboratoare. Cadrele didactice nu se pot implica în procedurile de alegere a studenţilor reprezentanţi, indiferent de nivelul de reprezentare.