„De aproape cinci ani, în mediile decizionale de pe lângă Consiliul Județean și Primăria Brașov, «bântuie» o bizară idee, de import. Este vorba despre conceptul Smart City, subiect tratat mai mult pe larg (decât adânc) în presa locală a începutului de an 2014 și primăverii lui 2015. Deși subiectul despre proiectul Brașov Smart City a apărut recurent din an în an, iată că, fără mare tam-tam, zilele acestea a fost și finalizat. Gospodarii Brașovului au toate motivele să jubileze: Aeroport – Nu, Autostradă – Nu, doar Inteligență – Cu carul (de luat vederi)!”, se arată într-un comunicat remis presei de lierul MIșcării Populare Brașov, Mihai Costel.
Debutul ,,la lumina zilei” a acestei idei de afaceri l-a reprezentat Conferinţa internaţională „Sibiu – Smart City” desfășurată în septembrie 2013 la Sibiu și organizată de Fundaţia Heritas, în colaborare cu Primăria Sibiu, sub titulatura „Smart – Dezoltare urbană, city marketing, centre istorice ca motoare de dezvoltare”. Ideea este clar că a plăcut mult edilului nostru, care și-a suflecat „numaidecât” mânecile și a purces la înfăptuirea sa. Până aici, nimic deosebit…
Primarul Brașovului a declarat presei locale, undeva prin primăvara acestui an, că: ,,Această componentă a proiectului presupune instalarea a 42 de sisteme de panică pentru apeluri de urgenţă, la care se adaugă 42 de camere video de supraveghere. Nu trebuie să uităm că cea mai importantă componentă a proiectului este cea de telegestiune a sistemului iluminatului public, care vizează creşterea calităţii serviciului de iluminat, reducerea costurile de mentenanţă şi reducerea consumului de energie electrică„.
De aici reiese, spune Mihai Costel, că, mai curând, interesul municipalității se focusează pe soluții tehnice de economisire a consumului pentru iluminatul public. Dincolo de această aparență însă, se întrevede o imagine deloc clară privind, firește, la folosirea celor 42 de camere de supraveghere. ,,Dispeceratul central de supraveghere şi monitorizare, dotat cu infrastructură de echipamente şi aplicaţii software, care funcţionează în incinta primăriei, va permite gestionarea integrată a informaţiilor provenite din sistemul de telegestiune a iluminatului public şi din sistemul de securitate. Subliniem: „care funcţionează în incinta primăriei„.
Câteva vorbe despre firma care implementează sistemul Big Brother
Un alt aspect nu foarte clar îl constituie chiar firma care a câștigat licitația: SC Flashnet SRL – firmă de casă a Primăriei Brașov . Deși relativ nouă, firma se laudă cu implementarea de soluții tehnologice inteligente peste tot în lume: ,,Din Europa în Orientul Mijlociu și Asia, milioane de oameni sunt martorii dezvoltărilor noastre tehnologice”. Orașe din Bahrain, Indonezia, Rusia, Arabia Saudită. Ne întrebăm, doar retoric, oare care sunt denumirile în toate aceste țări pentru ANAP ( Agenția Națională pentru Achiziții Publice), spre exemplu?
Nu putem să nu subliniem că, deși firma SC Flashnet funcționează din anul 2005, prestigiul i-a fost recunoscut cu prisosință abia în anul 2013 când: ,,[…] prin asocierea a paisprezece societăți informatice (n.n. inclusiv SC Flashnet SRL) cu Consiliul Județean Harghita, Primăria Miercurea Ciuc, Facultatea de Științe Economice și Umaniste a Universității Sapientia, Liceul Teoretic Márton Áron, respectiv Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, s-a înființat Clusterul IT PLUS, cu sediul în Miercurea Ciuc” (conform link http://www.itpluscluster.ro/).
Ce nu a reușit SRI, reușește primarul
După cum se știe, legea SRI e Big Brother, prin care se dorea ascultarea și urmărirea telefoanelor mobile în scopuri „antitero”, a picat în Parlament. Din motive evidente, cei care supravegheau puteau folosi înregistrările și în alte scopuri.
În acest context, liderul Mișcării Populare din Brașov, atrage atenția, în perspectiva apropierii alegerilor locale, asupra posibilității apariției unor derapaje în privința utilizării tehnicii implementate prin acest program „mai amplu”, în scopuri diferite celor destinate inițial.
„Acest punct de vedere este susținut și de evenimente petrecute tot în primăvara acestui an la Primăria Iași, în care persoane dar și echipamente din interiorul instituției au fost angajate în alte scopuri decât cele normale, la dorința «arzătoare» a primarului Gheorghe Nichita”, explică Mihai Costel.
Un alt exemplu, este din campania electorală de la Brașov, când doar bannerele USL erau tăiate pe raza municipiului, cele ale PDL fiind păzite de Poliția Locală. Când cei de la USL au cerut înregistrările video de la camerele de supraveghere care funcționau la acea oră (cum sunt cele din zona Casei Armatei, unde au avut loc astfel de incidente), cei de la Poliția Locală au spus că tocmai a avut loc o defecțiune a aparaturii. Pe bune???
Totodată, MP Brașov cere lămurirea unor aspecte derivate din aplicarea acestui sistem, prin răspunsuri neîntârziate la câteva întrebări ridicate de cetățeni:
- Prin instalarea sistemelor de panică, în cvasitotalitatea lor, în centrul municipiului, nu se va induce o discriminare socială similară cu ,,segregarea termică” la care au fost (și încă sunt) supuși locuitori din cartierele Astra și Noua în afacerea Tetkron-Bepco?
- Sistemul va asigura supravegherea permanentă a celor 29 de zone cu risc ridicat de infracţionalitate identificate la nivelul municipiului. Când vor fi publice rapoartele și criteriile pe baza cărora au fost selectate aceste zone cu risc ridicat? În ce măsură „risc ridicat” se suprapune peste „interes ridicat”?
- Conform contractului de finanţare municipalitatea a contribuit cu 2%. Cine sunt ceilalți parteneri și care sunt cotele de finanțare corespunzătoare?
- La cât este previzionată, în contractul cu firma SC Flashnet SRL, a se ridica valoarea viitoarelor lucrări de mentenanță a sistemului de telegestionare (inclusiv echipamentele de pe teren)?
- Studiul tehnic de fiabilitate a proiectului a ținut cont de diferența foarte mare dintre condițiile de mediu din Brașov și cele din Bahrain ori Indonezia?
- Cum vor fi prevenite posibilele distrugeri ori sustrageri de echipamente? Prin mobilizarea unor agenți ai poliției locale? A unor echipe de intervenție rapidă? Și dacă da, în acest caz, care mai este eficiența reală a acestui proiect?