Schimbările climatice bruşte, dar şi încălzirea vremii din ultimii ani au dus la o uscare rapidă a pădurilor de răşinoase din jurul Braşovului. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii din cadrul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii „Transilvania” Braşov, dar şi cei ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Braşov, după ce pinii şi molizii din pădurea Râşnovului de pe Dobrice au început să se usuce.
Fenomenul nu este singular, astfel de probleme fiind semnalate şi de pădurarii care administrează fondul forestier al municipiului Braşov, Timiş sau din comuna Cristian.
Tăierea de urgenţă a arborilor afectaţi şi replantările a fost singura soluţie disponibilă, dispusă de autorităţile silvice, în care arborii uscaţi ar fi putut afecta şi restul pădurii. „Această uscare nu a fost determinată de factori biotici, respectiv anumiţi dăunători sau ciuperci. Această uscare se manifestă tot mai agresiv şi afectează pădurile din zona Timiş, Braşov şi Cristian. Noi suntem oarecum la limită, am avut afectată doar o zecime de pădure faţă de Braşov sau Cristian, însă, până acum, am fost nevoiţi să tăiem aproximativ 400 de arbori uscaţi. Dacă anul trecut, nu am tăiat decât şase, anul acesta, am fost nevoiţi să tăiem în patru rânduri câte aproape 100 de arbori, fenomenul fiind din ce în ce mai agresiv”, ne-a explicat Adrian Apostu, şeful Ocolului Silvic al oraşului Râşnov.
Era nevoie de soiuri aclimatizate
Recomandarea de a defrişa copacii uscaţi a venit chiar de la specialiştii ICAS, respectiv experţii şi profesorii universitari de la Silvicultură, care au făcut analize minuţioase la faţa locului şi care au subliniat faptul că arboretul uscat ar putea atrage alţi dăunători care să afecteze şi restul pomilor. Pădurea formată din pini şi arbori care au peste 100 de ani, a fost afectată pe o suprafaţă de aproximativ 1,2 hectare, dintr-un total de 6,5 hectare cât are lotul Dobrice. De fapt, pomii s-au uscat din cauza căldurii şi a secetei excesive din ultimii ani.
„Pinii şi molizii au fost plantaţi în această pădure de către austro-ungari, nu a fost o pădure naturală, şi nu au fost plantaţi aclimatizaţi. De aceea, reprezentanţii de la Universitate şi de la Institutul de Cercetări Silvice ne-au explicat că, în condiţiile în care au fost schimbări climatice bruşte, fiind un sol unde stânca este destul de la suprafaţă, temperaturile peste mediile climatologice normale înregistrate peste vară au dus la uscarea copacilor. Practic, stânca s-a încălzit şi căldura emanată a afectat arborii”, a precizat Apostu.
Se vor face replantări
Acesta a ţinut să îi asigure pe localnici că în primăvară se vor face plantări de puieţi în întreaga zonă şi de această dată vor fi din soiuri autohtone, care să reziste condiţiilor climatice din zonă. „Vom planta atât răşinoase, cât şi foioase, pentru că astfel arboretul va fi mai stabil şi nu vor mai apărea asemenea probleme”, a punctat şeful Ocolului Silvic Râşnov.
Şi în municipiul Braşov, singura soluţie de a salva pădurea de conifere de pe Tâmpa a fost tot tăierea a aproape 1.000 de arborilor uscaţi, unica variantă recomandată de specialişti în aceste condiţii, astfel ca să nu existe riscul apariţiei unor dăunători care să usuce apoi întreaga pădure.