În plin sezon de infecții virale am uitat cumva să vorbim despre bacterii și despre bolile pe care ele le determină și de care ne temem mai ales în colectivitate. Precum este scarlatina… Scarlatina este determinată de streptococul de grup A, pe care îl regăsim pe piele și în gât.
În anumite condiții, streptococul de grup A va elibera o toxină care va determina apariția erupției tegumentare extrem de tipice pentru scarlatină.
Scarlatina începe cu febră situată undeva pe la 38.8 grade Celsius, durere în gât, stare de rău și vărsături. Nimic care să anunțe de fapt evoluția neașteptată a afecțiunii… Poate de aceea e bine să avem încredere în medici și să urmărim evoluția copiilor noștri. La câteva zile apare un semn extrem de tipic pentru scarlatină și anume limba zmeurie. Practic limba se descuamează lăsând în urmă această culoare care este una dintre mărcile bolii.
Principala întrebare este însă cum putem să ne îmbolnăvim de scarlatină?
Contactul cu persoana bolnavă care tușește sau strănută va duce la apariția bolii, iar incubația este cuprinsă între 2 și 4 zile.
Într-o lume care iubește antibioticele cu spectru larg, deși administrarea lor determină rezistență în timp, scarlatina este o boală care se tratează cu penicilină și amoxicilină și aceste două antibiotice au rămas tratamentul standard. Cei alergici la penicilină vor primi eritromicină sau claritromicină.
Tratați corect, copiii se vor recupera în 4-5 zile, iar după 24 de ore de tratament corect ca și doză și ritm de administrare, se pot relua activitățile zilnice.
Netratată, scarlatina va determina complicații redutabile, precum reumatismul articular acut și glomerulonefrita acută. Este important să înțelegem că micii pacienți au nevoie de antibiotic pentru această afecțiune și vor trebui să stea acasă și să fie cu adevărat izolați cel puțin 24 de ore din momentul începerii tratamentului.
Tindem să considerăm erupția din scarlatină una de tip alergic
Și da, în scarlatină, vom încerca să evităm alimentele iuți, picante și cele acide, căci vor accentua disconfortul la nivelul gâtului.
Din perspectivă istorică, 15-20% dintre pacienții cu scarlatină decedau. Dintre personalitățile care au murit din cauza acestei boli a fost Johan Strauss I în anul 1849, la Viena, iar Lope de Vega, celebru poet și scriitor, în 1635. Principesa Maria, fiica lui Carol I și a Reginei Elisabeta- Carmen Sylva, va muri de scarlatină la castelul Peleș în anul 1874 la vârsta de 3 ani, lăsând în urmă doi părinți neconsolați.
Și, cu toate acestea, adesea tindem să considerăm erupția din scarlatină una de tip alergic și să nu ne adresăm medicului. Poate ar trebui să ne reconsiderăm abordarea…
- Prof. Univ. Dr. Oana Falup
- medic sef Pediatrie 1, spitalul Clinic pentru Copii Brașov
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Noutăți RAPID și pe canalul de Telegram: Abonați-vă AICI