Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat marți că se așteaptă – în urma schimbărilor planurilor-cadru de liceu anunțate de ministrul român al Educației – „ca abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale”.

„Statele membre decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun în programe. Dar evident că avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem, până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA”, a explicat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, într-o conferință de presă organizată la București.

Europa „are nevoie de o refocusare pe aceste tipuri de abilități cheie: STEM, digital. Fără acestea să nu ne supărăm după aceea că discutăm doar de migrație”, a atras atenția oficialul european.

Aflată în prima vizită oficială în România ca vicepreședintă executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu este adjuncta președintei Guvernului Uniunii, Ursula von der Leyen, cu un portofoliu regândit și care conține și responsabilitățile fostului comisar european pe educație.

Întrebată de reporterul Edupedu.ro în cadrul conferinței de presă organizate marți, 4 februarie 2025, la București ce așteptări are, prin prisma competențelor-cheie europene și a țintelor europene privind educația și formarea, de la schimbările curriculare la nivel de liceu anunțate de România, Roxana Mînzatu a răspuns:

„Așteptările noastre pentru a fi puternici, până la urmă, și în această competiție globală sunt ca abilitățile de bază ale elevilor români să se îmbunătățească la matematică, la citire, la scriere, la abilitățile digitale dacă mă întrebați concret. Aici ne uităm, pentru că avem nevoie de aceste abilități pentru orice plan legat de competitivitate industrială pe termen mediu și lung al Europei. Nu mai avem ingineri, sectorul apei nu are cu cine să mai lucreze. Și dacă vorbești despre industria de apărare, tot despre oameni tehnici avem nevoie și la nivelul învățământului profesional și tehnic și universitar. Și totul pornește de la copiii care odată performau la matematică, de la profesorii de matematică și de la, până la urmă, acest filon și această tradiție care în Europa de Est au fost destul de puternice, nu doar în România, de a avea copii buni în zona asta de STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics), ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică). Nu o să comentez despre conținutul curricular și al programelor școlare, în sensul acesta trebuie să subliniez încă o dată: Comisia Europeană nu are competențe legale, conform tratatelor, în zona de educație. Statele membre decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun în programe. Dar evident că avem niște obiective comune și avem finanțări pentru a sprijini statele membre. Avem recomandări prin care încercăm să ajungem până la urmă, iată, la niște rezultate la testele PISA care să pună Europa pe picior de egalitate cu China, cu SUA. Suntem împreună în UE și pentru această abordare noi venim cu sprijin prin programul Erasmus, prin care noi finanțăm nu doar mobilități, dar efectiv și crearea de modele de politici educaționale. Sau propunem să creăm aceste Alianțe ale școlilor, Alianțe ale universităților europene, Diploma europeană prin care cumva să și învățăm unii de la alții să oferim mobilitate copiilor, profesorilor și să creștem astfel calitatea educațională. 

Esențial pentru ceea ce Europa vrea să facă împreună, și anume să fie puternică economic ca să poată să fie în siguranță să ofere locuri de muncă, are nevoie de o refocusare pe aceste tipuri de abilități cheie: STEM, digital. Fără acestea să nu ne supărăm după aceea că discutăm doar de migrație. Sigur, migrație legală și am și acest rol în portofoliu, să mă ocup de acest concept numit Talent Pool, un instrument prin care să vedem, când nu găsim resursă umană, talent local, cum putem să atragem de la state terțe oameni pregătiți pentru a răspunde nevoilor noastre. Dar aș vrea să discutăm despre ce putem face aici, în interiorul Uniunii Europene, și noi putem să sprijinim statele membre să facem să fim mai performanți. Acum evident că finanțăm cu Fondul Social European într-adevăr, dar este decizia Ministerului Educației și a Ministerului Fondurilor cum investesc aceste resurse, inclusiv instruirea profesorilor, inclusiv crearea de conținuturi educaționale, suport pentru clasă, dotarea sălilor de clasă. Dar cum se întâmplă aceste lucruri nu este un dictat din Bruxelles sau din Comisie. Noi avem o relație de colaborare și atât, în privința conținuturilor”.

Sursa: g4media.ro

Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like !

Noutăți RAPID și pe canalul de Telegram: Abonați-vă AICI

Roxana Mînzatu despre schimbarea curriculumului de liceu în România: Statele decid câte ore de sport, de religie, de istorie, de geografie pun. Dar Europa are nevoie de focus pe STEM și digital