Sistarea în luna iulie 2012 a transmiterii cererilor de rambursare la Comisia Europeană (CE) de către România pentru cele 4 programe operaționale și anume POS CCE, POS Transport, POS Mediu și POR, alături de blocarea anterioară a POS DRU, a costituit o etapă intermediară pentru situația gravă în care ne aflăm astăzi.
Comisia Europeană a pre-suspendat la finalul săptămânii trecute, cea mai mare parte din cele 3 programe operaționale și anume POS Creșterea Competitivității Economice, POS Transport și POR.
Decizia CE survine în urma constatării unor deficiențe grave din cadrul sistemului de gestionare și control în urma misiunii de audit care a vizat derularea programelor în perioada 2009-2011.
Mecanismele europene privind derularea fondurilor pentru sprijinirea statelor membre prevăd mai multe etape în cazul în care se constată nereguli, România aflându-se în ultima etapa înaintea suspendării definitive a programelor. Problemele identificate și considerate a fi nerezolvate până în prezent vizează achizițiile publice, gestiunea financiară a programelor respectiv mecanismele de prevenire și detectare a posibilelor fraude și a conflictului de interese.
De asemenea au fost propuse corecții financiare pentru programele care au făcut obiectul pre-suspendării dar și pentru POS Mediu, corecții care se situează între 10% și 25% din valoarea plăților, aceste sume majungând la aproximativ 600 milioane de euro la care se adaugă și aproximativ 175 milioane euro pentru POSDRU. Guvernul României are la dispoziție doar 2 luni pentru a demonstra CE punerea în practică a măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor constatate cât și faptul că sistemele de gestiune, prevenire și control funcționează în mod adecvat.
Deși sunt mai puțin de 2 luni până la alegerile parlamentare, consider că autoritățile române sunt conștiente de pericolul pierderii a peste 9,5 miliarde de euro, indiferent de cine a cauzat această situație, și va finaliza urgent procedurile ce se impun.
Pe lângă cele constatate de către auditul CE, sunt multe alte deficiențe care se regăsesc în procedurile interne atât ale Autorităților de Management cât și ale Organismelor Intermediare. Este inadmisibil ca după ce aștepți rezultatul evaluării unui proiect mai bine de un an, primești în cele din urmă răspunsul privind acceptarea la finanțare a proiectului însă mai trec alte 5-6 luni până la semnarea Contractului de Finanțare de către beneficiar și alte 3 luni până la semnarea de către ministru, cazuri concrete în care se află în prezent Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale dar și alte ministere.
De asemenea este inacceptabil ca după depunerea unei Cereri de rambursare, aceasta să nu intre în evaluare timp de mai bine de 6 luni deși în cadrul Contractului de finanțare se menționează un termen maximal de 90 de zile pentru efectuarea plății aprobate, termen care începe de la depunerea documentelor solicitate și care este luat în considerare de către beneficiar în cadrul strategiei financiare pentru implementarea proiectului.
Astfel sunt determinate blocaje majore în cadrul organizațiilor beneficiare care au ca efect creșterea costurilor cu liniile de credit sau creditele bancare pe termen scurt contractate cât și pierderea locurilor de muncă create în urma implementării proiectelor. Această situație poate genera în scurt timp falimentul beneficiarilor care își văd afacerile fără perspectivă și proiectele fără finalitate.
Deși am menționat în cadrul unui editorial anterior care sunt soluțiile pentru redresarea situației, voi insista asupra suplimentării personalului specializat care se ocupă de contractare, plăți și monitorizare pentru a putea asigura gestionarea corespunzătoare a proiectelor și rambursarea plăților efectuate. O altă măsură care se impune și care a fost utilizată cu succes în perioada 1996-2000 pentru fondurile de pre-aderare, este acordarea facilității de cotă 0 pentru TVA-ul aferent achizițiilor aprobate de bunuri și servicii, măsură care ar putea crea un avantaj atât beneficiarilor de fonduri cât și furnizorilor autohtoni de bunuri care sunt net dezavantajați în fața companiilor similare din UE care pot exporta aceleași bunuri în România fără TVA în conformitate cu reglementările europene privitoare la livrările intracomunitare.
În concluzie, având în vedere faptul că fondurile europene reprezintă principala sursă de investiții în România în conjunctura economică actuală, sper ca semnalul de alarmă tras de către Comisia Europeană prin măsurile luate recent împotriva României, va fi recepționat corespunzător de către autoritățile române și va determina o reacție adecvată care să aibă ca finalitate deblocarea fondurilor și reluarea derulării programelor cu finanțare europeană.
Ciprian Vișan
președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri „PRO INVEST”