Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca statele membre ale UE trebuie să recunoască statutul de părinți pentru cuplurile gay.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia de la Veneția au adoptat marți două decizii istorice în relație cu încălcarea drepturilor persoanelor care fac parte din comunitatea LGBTQIA+ în statele vecine României: Bulgaria și Ungaria.
Hotărârile semnifică poziționarea fermă a instituțiilor Uniunii Europene și ale Consiliului Europei în favoarea respectării drepturilor persoanelor LGBTQ ca drepturi ale omului în domeniul vieții de familie și în educație, potrivit unui comunicat de presă al Asociației ACCEPT, informează Digi24.ro.
CJUE a stabilit că dreptul european în materia liberei circulații obligă statele membre UE să recunoască statutul parental al familiilor de același sex atunci când acest statut este recunoscut deja de un alt stat membru.
Mai exact, Instanța Supremă a UE a stabilit că, dacă o țară recunoaște dreptul cuplurilor de același sex de a avea o relație parentală cu un copil, atunci fiecare stat membru ar trebui să facă același lucru pentru a garanta dreptul copilului la libera circulație.
CJUE obligă autoritățile din Bulgaria să recunoască drepturile unui copil cu două mame
Curtea de la Luxemburg a decis miercuri că relația de parentalitate dintre un copil și mamele sale, două femei căsătorite în Spania, trebuie recunoscută prin emiterea unui pașaport bulgăresc pentru a asigura exercitarea efectivă a libertății de circulație pentru această familie.
Cazul a ajuns în fața instanței după ce autoritățile bulgare au refuzat să dea un certificat de naștere fiicei nou-născute a unui cuplu de același sex, pe motiv că un copil nu poate avea două mame.
Bulgara Kalina Ivanova și britanica Jane Jones, născută în Gibraltar, sunt ambele înregistrate ca mame ale Sarei, care s-a născut în Spania în 2019.
Dar niciunul dintre părinți nu este de origine spaniolă, ceea ce înseamnă că cetățenia în acea țară nu este permisă și, în conformitate cu Actul privind naționalitatea britanică din 1981, Jones nu poate transfera cetățenia britanică fiicei sale, deoarece ea s-a născut în Gibraltar.
Pe această bază, Ivanova a cerut cetățenia bulgară pentru copilul ei, care a fost ulterior respinsă din cauză că parteneriatele și căsătoriile persoanelor de același sex nu sunt recunoscute legal în Bulgaria.
În consecință, Sara a fost expusă riscului de apatridie, fără acces la cetățenie, în imposibilitatea de a părăsi țara de reședință a familiei sale, Spania, precum și fără documente personale, limitându-i, prin urmare, accesul la educație, asistență medicală și securitate socială.
De asemenea, CJUE a decis că ar trebui să i se elibereze copilului un pașaport bulgar.
Comunicatul cu decizia CJUE adoptată miercuri mai prevede că „este contrară drepturilor fundamentale garantate de articolele 7 și 24 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene privarea copilului de relația cu unul dintre părinții săi în cadrul exercitării dreptului său de liberă circulație sau imposibilitatea ori dificultatea excesivă a exercitării acestui drept pentru motivul că părinții săi sunt de același sex”, relatează Digi24.ro.
România se află în aceeași situație
CJUE a confirmat standardele stabilite în cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT, subliniind că obligația pentru un stat membru de a elibera o carte de identitate sau un pașaport unui copil, resortisant al acelui stat membru, care s-a născut într-un alt stat membru și al cărui certificat de naștere eliberat de autoritățile celuilalt stat membru desemnează ca părinții săi pe două persoane de același sex și să recunoască legătura de filiație dintre acest copil și fiecare dintre aceste două persoane în cadrul exercitării de către acesta a drepturilor sale prevăzute la articolul 21 din TFUE și actele de drept conexe, nu ignoră identitatea națională și nu amenință ordinea publică a statului membru respectiv.
„Această decizie este una istorică și va veni în folosul a peste 100.000 de copii născuți în familii de același sex din Uniunea Europeană. CJUE construiește pe principiile enunțate în decizia din cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT și arată cu toate familiile sunt egale în ochii Uniunii Europene”, a declarat Teodora Roseti-Ion-Rotaru, Directoare Executivă la Asociația ACCEPT.
Aceasta subliniază și că familiile care au contactat deja Asociația ACCEPT pentru a solicita înregistrarea copiilor născuți în cadrul familiilor lor vor beneficia la rândul lor de această decizie care este obligatorie pentru toate statele membre UE și produce efecte juridice imediat, potrivit Digi24.ro.
„România nu poate ignora respectarea deciziilor CJUE, întrucât neaplicarea lor reprezintă o gravă încălcare a statului de drept. Orice asemenea gest la nivel instituțional sau judecătoresc ar crea un precedent periculos și are potențialul de a îndepărta țara noastră de valorile fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană, plasându-ne pe drumul Poloniei sau Ungariei,” a mai precizat directoarea executivă a Asociației ACCEPT.
Decizia CJUE nu poate fi atacată prin recurs.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
