40% dintre români sunt atât de săraci încât nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută.
Conform celor mai recente statistici Eurostat din 2024, un procent semnificativ de aproape 40% din populația României se află în imposibilitatea de a gestiona o cheltuială neașteptată. Această realitate plasează țara pe a cincea poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de stabilitate financiară, subliniind o vulnerabilitate persistentă, în ciuda unor ameliorări minore înregistrate în ultimii ani.
4 din 10 români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute
Potrivit publicației Ziarul Financiar, Decalajul față de media europeană rămâne considerabil, expunând economia națională la riscuri majore, scrie Mediafax.
Cu un procent de 39–40% al cetățenilor fără rezerve pentru urgențe, România este depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania la capitolul stabilitate financiară.
La polul opus, state cu economii robuste precum Olanda (16,9%), Malta (18,3%) și Cehia (19,2%) demonstrează o reziliență financiară mult mai mare la nivelul populației, conform analizei preluate de Ziarul Financiar. Astfel, România se înscrie într-un grup de state membre în care fragilitatea economică a gospodăriilor este o problemă sistemică, arată și datele Eurostat.
Privind în urmă, situația la nivelul întregii Uniuni Europene a cunoscut fluctuații. În 2012, în plină criză financiară, 40% dintre europeni se aflau în această situație. Procentul a scăzut chiar la 30,8% până în 2019. Pandemia de COVID-19 a inversat temporar acest trend pozitiv. Astfel s-a urcat din nou indicatorul la 32,5% în 2020 și s-a evidențiat fragilitatea economică a multor gospodării.
Sărăcia severă și problemele de fond
Situația este și mai alarmantă atunci când se analizează rata sărăciei severe. România ocupă primul loc în UE, cu 17,2% din populație (aproape unul din cinci români) confruntându-se cu deprivare materială acută.
Țara noastră este urmată în acest clasament negativ de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). State ca Slovenia și Croația au rate de sub 2%, ilustrând disparitățile profunde din interiorul Uniunii.
Specialiștii economici subliniază că aceste cifre nu sunt accidentale, ci reflectă probleme de fond. Profesorul Mihai Ionescu, economist la Universitatea din București, avertizează:
„Vorbim despre deficiențe structurale, nu despre probleme conjuncturale. Soluțiile trebuie să fie la fel de profunde, bazate pe politici publice coerente, nu pe intervenții izolate.”
Deși Ministerul Muncii a implementat programe de ajutor, acestea sunt adesea considerate insuficiente pentru a produce o schimbare reală.
Pentru acest lucru ar fi necesară o strategie integrată. Aceasta ar trebui să coreleze asistența socială cu accesul la educație și la locuri de muncă decente.
Strategie pentru creșterea rezilienței economice
Pentru a combate insecuritatea financiară și sărăcia, experții recomandă o abordare multi-direcțională: