Se amplifică scandalul privind sumele uriașe cerute de magistrați Guvernului sub formă de restanțe salariale. Valoarea totală a pretențiilor ajunge la aproximativ un miliard de lei.
Acuze grave din partea specialiștilor
Specialiști în drept susțin că magistrații care și-au mărit singuri salariile au ignorat mai multe decizii ale Curții Constituționale. Înalta Curte a dat Guvernul în judecată pentru plata acestor restanțe, iar Ministerul Finanțelor a invocat deciziile CCR, dar instanța nu a ținut cont de ele.
Precedente controversate
Nu este prima oară când judecătorii își măresc singuri veniturile. Un exemplu notoriu este cazul sporului anticorupție de 40% acordat procurorilor DNA. Judecătorii s-au simțit discriminați, au dat Guvernul în judecată și au câștigat.
Astfel s-a ajuns la situația actuală, în care magistrații cer sume uriașe ca restanțe salariale.
Reacția Guvernului
În acest an, Guvernul a redus peste un miliard de lei din bugetul destinat magistraților, redirecționând banii către pensionari. Înalta Curte a reacționat imediat, dând Guvernul în judecată la Curtea de Apel și câștigând cauza.
Chiar dacă Ministerul Finanțelor a invocat deciziile CCR care interzic majorările salariale unilaterale, instanța a motivat că „nu mai e nimic de făcut”, sentințele fiind definitive.
Situația ridică semne de întrebare serioase privind respectarea deciziilor Curții Constituționale și echilibrul puterilor în stat. Magistrații urmează să primească sumele cerute, în condițiile în care specialiștii consideră că o parte din aceste majorări au fost acordate cu încălcarea Constituției.
Discuțiile privind sustenabilitatea cheltuielilor cu salariile din sistemul judiciar continuă să genereze controverse publice.