În Munții Făgăraș, peste 100 de oameni lucrează, în aceste zile, la campania de reîmpăduriri a Fundației Conservation Carpathia, pe patru şantiere.
Scopul este de a crea aproximativ 100 de hectare de pădure nouă. Cu peste 400.000 de arbori. Fundaţia urmăreşte, dincolo de protecţia mediului – a pădurii, apelor şi animalelor sălbatice – să aducă beneficii comunităţilor din zonele vizate, care în urma tăierilor masive din ultimul deceniu, au rămas fără resursa lor cea mai importantă, lemnul, relatează Agerpres.
Şantierul de împăduriri a fundaţiei din această primăvară cuprinde 60 de hectare. E vorba de zona Groapele, 25 de hectare în zona Dobroneagu; 8 hectare pe Valea Dâmboviţei şi 7 hectare la Lereşti.
Aici vor fi plantaţi peste 430.000 de puieţi, dintre care aproximativ 40% provin din pepinierele proprii.
Pentru refacerea galeriilor ripariene de-a lungul cursului de apă Valea Doamnei, echipa Fundaţiei Conservation Carpathia a plantat 750 de puieţi de anin, specie importantă în fixarea malurilor.
Plantările din Munții Făgăraș sunt făcute de localnici, plătiți ca zilieri
Plantările sunt făcute de localnici, care sunt plătiți ca zilieri. 1.500 de lei pentru 10 zile, adică 150 lei pe zi. Munca este foarte grea, având în vedere terenul accidentat și altitudinea.
Zilele trecute, zilieri din comuna Nucşoara plantează molizi în zona cunoscută sub numele Groapele, aflată la 1.500-1.700 de metri altitudine, pe un teren decimat de tăieri, pe care încă se mai pot vedea sute de trunchiuri de arbori cărora li s-a dat foc.
Accesul în zonă este anevoios, în partea cea mai înaltă a acesteia neputând să ajungă niciun vehicul motorizat, ci doar trei măgăruşi care cară puieţii
„Aici, la Groapele, sunt implicaţi în jur de 50 de oameni. Într-o astfel de zi, având în vedere condiţiile date – drumul este de o oră şi jumătate-două, greu accesibil – reuşesc să planteze în jur de 5.000 de puieţi pe zi. Aceasta înseamnă un hectar de pădure. Ca să plantăm, aşa cum avem noi planul, 100 de hectare, avem nevoie, dacă socotim doar 50 oameni, de 100 de zile. Dar noi avem, în total, patru şantiere. Deci avem 100 de oameni aproximativ şi sperăm ca, în 50 de zile, să terminăm această campanie. În zonele mai joase, am început-o înainte de Paşti”, a explicat directorul tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, Mihai Zotta.
Benficii nu doar din plantări, ci și locuri de muncă
Dincolo de efectele benefice ale reîmpăduriri, fundaţia vrea să ajute şi comunitatea locală din zonă. Inclusiv prin angajarea oamenilor la activităţile de plantare şi cele care se efectuează în urma acestora. Inclusiv în pepinierele proprii, un zilier având posibilitatea să câştige, pentru 10 zile de muncă, 1.500 de lei.
„Nu vă gândiţi că Nucşoara, ca şi comunitate, a avut vreun beneficiu din tăierea acestei păduri. Cele 300 de hectare, care s-au tăiat aici în urmă cu 10-13 ani, nu au adus niciun beneficiu Nucşoarei. Au fost firme private, firme pirat, cu muncitori aduşi din alte părţi. Au luat lemnul, o mare parte l-au transportat ilegal. Nu au plătit taxe, au trecut doar cu camioanele şi au făcut praf pe drumul, printre casele din Nucşoara.
Am fost recent cu primarul din Nucşoara în zonă. A fost impresionat, deoarece nici măcar nu a ştiut care este dimensiunea exactă a dezastrului. Pentru că zona e foarte sus, iar de la drumul principal nu se vede locul. Primul lucru de care va beneficia Nucşoara, comunitatea de aici, este apă curată şi constantă, de care avem nevoie din ce în ce mai mult. Nu mai vorbesc de reducerea poluării. Într-o comunitate de oameni gospodari cum este Nucşoara, nu vor să vadă păduri tăiate. Vor să aibă şi parte de modernitate, dar şi de traiul lor tradiţional, să-şi păstreze şi creşterea animalelor, viaţa satului. Pentru că cea mai mare problemă este că oamenii pleacă de la ţară”, a spus Mihai Zotta.
Plantări făcute și de Romsilva în Munții Făgăraș
Conform lui Ion Cojocaru, primarul comunei Nucşoara, o comunitate care beneficiază deja de acest proiect, Carpathia împădureşte aici aproximativ 10% din suprafaţa care are nevoie de regenerare.
„A început şi Romsilva împăduririle, după exemplul dat de Carpathia. Au înţeles şi ei că este de preferat să se planteze cu adevărat, nu cum se făcea pe vremuri. Când se raportau anumite cifre, dar în realitate o parte din puieţi erau aruncaţi”, a spus edilul din Nucşoara.
Din 2009 şi până în prezent, Fundaţia „a salvat” de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali. A refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieţi.
Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Noutăți RAPID și pe canalul de Telegram: Abonați-vă AICI