ADR Centru a lansat un apel de proiecte cu finanţări nerambursabile, între 100.000 şi 5 milioane de euro pe proiect, pentru dezvoltarea de infrastructură sportivă, turistică şi promovare.
Braşov-Timişul de Sus şi Poiana Braşov sunt printre cele 22 de localităţi eligibile pentru accesarea fondurilor. Cred că este momentul potrivit să accesăm o sumă cât mai mare şi să dezvoltăm o zonă pe care, în urmă cu 8 ani, braşovenilor li se promitea o nouă staţiune, ce a rămas de atunci la stadiul de enunţ. În 2008 municipiul Braşov a devenit proprietar pe aproape 83 de hectare de teren pe Valea Timişului. Promisiunile unor edili de atunci au rămas doar vorbe, însă cred că este de datoria noastră, a celor ce urmăm, să dezvoltăm această proprietate a Braşovului şi să accesăm finanţările nerambursabile disponibile prin Programul Operaţional 2014-2020.
Sportul braşovean încotro?
Dincolo de bucuria performanţei şi a urcărilor pe podium, sportul braşovean e frământat de multe neîmpliniri. Cea mai recentă amărăciune a braşovenilor, îndreptăţită de altfel, e legată de echipa de fotbal. Fanii echipei fanion speră în salvarea de la faliment, alţii se gândesc ce şi cum mai poate fi salvat. Performanţa sportivă a Braşovului e măcinată de multe neajunsuri. Mândria de aavea sportive de top, antrenori carea crează performanţă şi cât mai multeb premii câştigate prin muncă asiduă, sunt umbrite de nepăsare, de slaba finanţare şi de lipsa infrastructurii sportive ori, în alte situaţii, de îngradirea accesului la cea existentă şi, poate chiar mai grav, de promovarea în poziţii cheie, de decizie, a altor personae decât a sportivilor cu palmares. Oamenii de sport trebuie să fie cei care hotărăsc, nu alţii.
Pe de altă parte, nici şcolile nu au fost încurajate/susţinute să creeze competiţii interşcolare, de unde cluburile sportive şi antrenorii să îşi poată forma o bază de selecţie pentru viitor.
Multe dintre cheltuieli nu sunt bugetate, iar cei care îi pregătesc pe copii, antrenorii, cot la cot cu părinţii, sunt nevoiţi să pună mână de la mână pentru deplasări, echipamente, să alerge după sponsori pentru cazări, hrană, cantonamente, etc.
În ţări mai dezvoltate se pune mare accent pe sportul juvenil şi pe încurajarea sportului de masă. În oraşul nostru de munte, sportul, şi nu doar acesta, e pus la colţ prin subfinanţare. Doar sportivii sunt cei care ţin steagul ridicat, reuşind rezultate notabile, în ciuda austerităţii. Şi nu e normal să se întâmple aşa, dacă ne dorim generaţii sănătoase, dornice să practice sportul cu plăcere şi să se dezvolte armonios.
În perioada cât am fost viceprimar am luat în discuţie împreună cu Ordinul Arhitecţilor dezvoltarea unui parc sportiv multifuncţional în zona Timişului Sec, pe model francez.
Acest lucru ar însemna dezvoltare în zona periferică şi o schimbare de aspect. Propunerea arhitecţilor nu şi-a găsit încă ecou în administraţia locală, dar este o soluţie pentru a da viaţă şi utilitate unei zone gri.
Staţiune nouă, doar declarativ. Să dezvoltăm infrastructura sportivă!
La ieşirea din oraş, pe DN 1, avem valea Timişului, unde municipiul Braşov a devenit proprietar în 2008 pe aproape 83 de hectare de teren. Acolo se promitea, în urmă cu 8 ani o nouă staţiune turistică, printr-o asociere între primăriile Braşov şi Predeal. Nu a fost să fie, nu a curs lapte şi miere. Realeşii au uitat la fel de repede cum au promis. Dacă mai lăsăm să treacă alţi ani, riscăm să aflăm că hectarele dobândite au fost înstrăinate.
Ce propun pe Valea Timişului este un proiecte mult mai realist, care să răspundă cerinţelor sportivilor, un proiect eligibil, care să obţină banii necesari. Mă refer la o bază sportivă polivalentă. Pentru că toţi privim cu jind la ce e reuşit să facă un om cu viziune la Cheile Grădiştei. Pe un model similar, investiţia propusă ar fi construirea de baze de antrenament pentru mai mult discipline sportive şi spaţii de cazare pe modelul taberelor. Aceasta ar permite găzduirea de loturi sportive în cantonament, organizarea de competiţii, dar ar asigura şi infrastructura necesară pregătirii sportivilor braşoveni.
Nevoie există, iar idea are susţinere. Am avut anul acesta o serie de discuţii cu profesori de sport, sportivi de performanţă, antrenori de la diferite cluburi sportive din oraş. Toţi au ridicat această problem majoră: starea infrastructurii şi accesul greoi sau prea scump la bazele existente în oraş.
Construcţia noului sediul al Liceului Sportiv, pentru care în mandatul de viceprimar am alocat bugetarea necesară, a debutat în cele din urmă anul acesta şi va fi dusă la bun sfârşit. Aceasta va aduce elemente de noutate şi condiţii mai bune pentru copiii care urmează acest profil
Rămân adeptul încurajării sportului juvenil şi de masă. Cred că pe lângă secţiile ce funcţionează deja în subordinea municipalităţii e nevoie să înfiinţăm altele noi sau să le reînfiinţăm în unele cazuri.
Trebuie urmat modelul ţărilor mai dezvoltate, să atragem copiii către sport, să oferim accesul liberl la infrastructura existent, şi la baze noi de pregătire. Performanţele sportive trebuie apreciate, susţinute şi răsplătite, fie că vorbim de sportivi acreditaţi la cluburile municipale ori judeţene, fie de la cele private, pentru că palmaresul lor înseamnă mândria oraşului.
Bani pentru Peştera Laptelui şi sanie pe şine
Pe aceeaşi schemă de finanţare se pot accesa fondurile necesare pentru variantele de agrement pe perioada verii în Poiana Braşov. Mă refer de exemplu la promovarea şi punerea în valoare a Peşterii de Lapte, dar şi realizarea unui traseu de sanie pe şine pe o lungime de cinci kilometri din masivul Postăvarul şi până la baza pârtiilor de schi.
Lucrările pentru Peştera Laptelui, unică în zonă, ar presupune amenajarea căii de acces spre peşteră, curăţarea ei, amplasarea de indicatoare, amenajarea unui traseu interior de vizitare, precum şi iluminarea acesteia. Proiectul de punere în valoare a obiectivului este estimat la suma de 200.000 de lei. Denumirea peşterii se datorează depozitului alb depus pe pereţii acesteia, numit lapte de munte,. Peştera se află la o altitudine de 1350 de metri, iar iarna în interiorul ei se formează stalagmite spectaculoase.
Întrucât perioada de solicitare a finanţării prin depunerea proiectelor la ADR Centru începe la 1 iunie 2016 şi se încheie în decembrie 2016, cred că este important ca împreună cu serviciile de specialitate din Primărie şi executivul local, încă în funcţie, să facem paşii necesari pentru a pune la punct aceste proiecte.
- Răzvan Popa
- consilier local PSD