Încă de la începutul primului său mandat, în primăvara anului 2004, Adrian Veștea a intrat în Primărie având foarte clar în minte că șansa Râșnovului este turismul.
Industrializarea forțată a orașului, făcută de regimul comunist, nu mai putea rezista, după ce din 1990 până atunci nu făcuse decât să agonizeze. Era nevoie de o alternativă, pentru a oferi comunității noi oportunități de dezvoltare.
„Apoi, Râșnovul este un oraș cu tradiție turistică, fapt certificat și prin aceea că în 1929 a primit statutul de stațiune climaterică. Opțiunea pentru turism a ținut cont și de cadrul natural superb, de obiectivele de interes pe care le avem și care trebuiau puse în valoare, dar a primat faptul că aceasta a fost dorința majorității oamenilor. Iar ideea noastră a fost și rămâne ca această dezvoltare să fie una sănătoasă, durabilă. Nu avem o urbanizare haotică și nu sacrificăm mediul natural, dimpotrivă, îl protejăm și îl punem în valoare. În 1929, reclamele chemau turiștii la Râșnov pentru «aer curat, liniște și mâncare bună» și noi păstrăm această identitate turistică”, a delcarat primarul Adrian Veștea pentru Ziarul Astra.
Bătălia pentru Cetate
Cum emblema Râșnovului este Cetatea, primul punct din această strategie a fost redobândirea ei, după ce fosta administrație o cadorisise, în dauna comunității, unui pseudo-investitor care nu numai că nu a respectat contractul de concesiune, neplătind vreun ban Primăriei, dar și-a bătut realmente joc de un monument istoric național de clasă A.
„Unele distrugeri făcute de fostul chiriaș sunt, din păcate, ireparabile. S-au efectuat lucrări fără autorizație, s-a intrat cu buldozerul într-un sit arheologic în care se descoperiseră locuințe dacice…
Pe ruinele capelei evanghelice s-a ridicat – tot fără autorizație – un turn în care s-au montat rezervoare de apă din fibră de sticlă, în curtea interioară s-a construit o terasă-restaurant, capela catolică din grădina Cetății a fost distrusă în întregime și în aceeași incintă terenul a fost nivelat cu excavatorul, anulând, practic, posibilitatea de a studia stratigrafia sitului arheologic…
Culmea, pe turnul triunghiular de secol XVI fuseseră montate ferestre tip… Velux!!! Iar faptul că s-a distrus, tot cu excavatorul, cimitirul sașilor căzuți, în secolul al XVII-lea, în luptele pentru apărarea Cetății, ar putea fi încadrat la profanare de morminte!
„Așa cum a afirmat reputatul istoric Adrian Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care a condus mai multe campanii de săpături arheologice în zonă, ceea ce s-a întâmplat în Cetatea Râșnov în perioada în care fostul primar a concesionat-o este cea mai amplă, agresivă și nerușinat de ilegală succesiune de intervenții asupra unui monument din România după anul 1989”, povestește istoricul Nicolae Pepene, devenit, în al doilea mandat al primarului Veștea, director al Direcției de Cultură a Primăriei Râșnov, care administrează Cetatea din 2008.
Lupta pentru redarea Cetății către comunitatea râșnoveană a început după venirea lui Adrian Veștea în fruntea Primăriei și a durat peste patru ani. „Acesta a fost, de fapt, declanșatorul a tot ceea ce a urmat în privința strategiei de dezvoltare turistică a orașului. Vă spun sincer, au fost multe momente în care m-am îndoit că puteam câștiga. Dar ce m-a împins mereu înainte a fost sprijinul pe care l-am simțit mereu din partea râșnovenilor, care, de când au aflat că am început demersurile legale, nu concepeau, pur și simplu, să nu redăm Cetatea comunității. Într-un final, după o luptă stăruitoare și dificilă Cetatea a devenit definitiv și irevocabil a râșnovenilor, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, în luna mai 2010, după ce anterior, în 2008, obținusem dreptul de administrare”, povestește primarul Veștea .
Primul oraș din România promovat cu fonduri europene
Cum, între 2008 și 2010, Primăria Râșnov nu putea face investiții în Cetate, fiind doar administrator, decizia a fost aceea de a securiza accesul turiștilor în Cetate și de a organiza evenimente culturale de calitate, care să atragă turiștii și să promoveze atât Cetatea, cât și orașul. În acest scop, fără firme private de consultanţă sau planuri speciale ale autorităţilor centrale, Primăria Râșnov și-a alcătuit un plan de activități în completarea unui plan de marketing, iar apoi a căutat finanțări externe bugetului local.
În 2009, când s-a deschis axa de finanțare pentru promovare turistică, Râșnovul avea deja proiectul scris și, îndeplinind criteriile de selecție cu un punctaj foarte bun, a devenit primul oraș din România promovat cu fonduri europene. Prin acești bani (200.000 de euro) au fost lansate o parte din evenimentele culturale importante: Festivalul internațional de film istoric (devenit, la ora actuală, cel mai important festival de profil din Europa), festivalul de reconstituire istorică (cel mai mare din România), Sărbătoarea Rozelor și Festivalul pentru copii JocMania.
Tot cu bani europeni, Râșnovul a participat din 2009 până în 2011 la cele mai importante târguri de turism din România, și-a creat un site de internet pentru promovare turistică, au fost editate materiale de promovare (album, ghid turistic, spoturi video, hartă turistică, DVD de prezentare, pliante), care apoi au reprezentat modele pentru materiale ale altor proiecte de promovare turistică din județ și din țară.
Râșnovul are una dintre cele mai bogate agende turistice din țară
Evenimentele organizate și campania de promovare și-au atins cu prisosință obiectivele: au dus la mărirea substanțială a numărului de turiști și, pentru că s-a dovedit un partener serios și profesionist, Primăria Râșnov a atras și alte evenimente, care s-au adăugat celor pe care le organizează.
Astfel, în doar trei ani, orașul a reușit să aibă una dintre cele mai bogate agende turistice din România. Evenimentelor enumerate mai sus li s-au adăugat Zilele Râșnovului, cu Festivalul Ecvestru, cel mai vechi şi popular eveniment al oraşului, Maialul, Festivalul de Film Polițist, Festivalul Internațional de muzică „Liga Campionilor”, adresat copiilor, Curtea Comedianților, Zilele Cetății Râșnov, Turnirul Cetăților, Festivalul de Rock „Ghost Gathering”, festivalul „Transilvania Calling”, Festivalul Medieval al Cetăţii Râşnov, Festivalul de scurt metraj și altele. „Practic, s-a ajuns ca anul trecut, în sezonul estival, în fiecare weekend să avem cel puțin un eveniment cultural, sportiv sau de agrement la Râșnov. Și la multe dintre acestea Primăria nu cheltuie bani de la bugetul local sau cheltuie foarte puțin, fiind un partener care pune la dispoziție locația și, eventual, asigură scena (avem scenă proprie) sau acoperă mici necesități de ultimă oră. În schimb, câștigul pe care îl are comunitatea – prin faptul că îi crește vizibilitatea, că la asemenea evenimente vin foarte mulți oameni care cheltuie bani la Râșnov – este incomparabil mai mare”, spune Adrian Veștea.
Dezvoltare exponențială a turismului
Cifrele îi dau dreptate primarului. Dacă în 2004 bugetul orașului era de 30 de miliarde de lei vechi, în 2011 Râșnovul a avut venituri proprii de 156 de miliarde. Conform unui studiu al Ministerului Turismului, în perioada 2004-2007, numărul turiștilor care au petrecut cel puțin o noapte la Râșnov crescuse cu nu mai puțin de 1.070 %, cea mai mare creștere la nivel național!
În 2012, la Cetate s-au întregistrat circa 207.000 de turiști plătitori, Râşnovul apropiindu-se spectaculos de Castelul Peleș (275.000 vizitatori), „dar numărul de vizitatori a fost sensibil mai mare, deoarece am avut evenimente acolo la care intrarea a fost gratuită”, precizează istoricul Nicolae Pepene. Înainte de redobândirea Cetății, se estima (Primăria nu a avut acces la evidența biletelor vândute) un număr anual de vizitatori de 40.000-50.000.
Toată această dezvoltare n-ar fi fost posibilă fără investiții în infrastructura culturală și de agrement. Astfel, din 2010 până în 2012 a fost restaurată și reconstituită grădina Cetății și s-a demolat ceea ce fostul chiriaș construise ilegal și în disprețul istoriei. S-a reamenajat cinematograful, care fusese lăsat în paragină. S-a recuperat vechea Casă de cultură, clădire reprezentativă pentru oraș, la care este gata proiectul de restaurare și amenjare acolo a unui centru multicultural. S-a reamenajat Promenada Sissy (numită așa, la prima ei amenajare, acum un secol, în onoarea împărătesei Elisabeta a Austriei). În Cheile Râșnoavei s-a amenajat o superbă zonă de picnic, în parteneriat cu Ocolul Silvic Râșnov.
„Mai avem un proiect de amenajare pietonală a centrului istoric și unul de acces între Casa de cultură și Cetate cu ajutorul unui lift pe plan inclinat, pentru care s-a obținut finanțare din fonduri europene. Cred că prin strategia pe care am gândit-o și prin felul în care o punem în practică dovedim cu prisosință că la Râşnov se face treabă chibzuită”, detaliază primarul Veștea.
Strategia de promovare, investițiile făcute de Primărie și rezultatele acestora au determinat și firme private să investească în turismul râșnovean. În acest mod, capacitatea de cazare a crescut și ea spectaculos: dacă în 2004 existau doar 150 de locuri de cazare, actualmente numărul acestora se apropie de 3.000.
Un investitor privat a amenajat Peștera Valea Cetății, transformând-o într-una din atracțiile turistice ale zonei, precum și într-un loc dedicat evenimentelor muzicale. Un alt investitor privat va începe în acest an construirea Dino Park, un parc având tematică preistorică, ce va fi populat cu replici ale dinozaurilor.
Strategia de dezvoltare și promovare turistică a Râșnovului a fost completată cu o componentă vizând turismul sportiv, după ce Primăria, în parteneriat cu Federația Română de Schi-Biatlon și cu puternicul concern OMV au construit Baza Olimpică pentru sporturi de iarnă de pe Valea Cărbunării.