Izolarea poate să devină un factor de dezvoltare personală, dacă oamenii se raportează raţional la acest fenomen, este de părere psihologul Daniel David, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, scrie agerpres.ro.
Izolarea este un factor stresant, care, dacă este interpretat iraţional, generează stres exprimat în emoţii negative nesănătoase (panică/frică/anxietate, stări de furie/agresivitate, depresive, de vinovăţie), în dezactivare comportamentală/plictiseală, etc. Prin iraţional înţeleg gândire rigidă, catastrofare, lipsă de toleranţă la frustrare şi evaluare globală (generalizare excesivă). Dacă însă ne raportăm raţional la izolare, atunci acesta nu mai devine un pericol, poate nici ceva doar tolerabil, ci poate să devină chiar un factor de dezvoltare personală”, a declarat Daniel David.
Aşadar, a fi calm/relaxat când te confrunţi cu un stresor (aici izolarea) nu este o reacţie normală/sănătoasă, deoarece generează submotivaţie. Emoţiile negative sănătoase generează însă motivaţia adecvată pentru a face faţă problemelor practice cu care ne confruntăm (exemplu: izolarea). Emoţiile negative nesănătoase generează motivaţie inadecvată situaţiei cu care ne confruntăm”, a explicat rectorul, potrivit agerpres.ro.
,,Identificăm comportamentele care ne produc plăcere şi pe care le putem face în condiţii de izolare; facem o listă de minimum 10 astfel de comportamente. Identificăm punctele tari de personalitate (exemplu: disciplină, sociabilitate, etc. ) – minimum 5 – şi facem apoi cât mai multe lucruri congruente cu ele. Ne clarificăm cele 2-3 valori cardinale (exemplu: excelenţa, familia, etc.) şi facem apoi cât mai multe lucruri congruente cu ele. Păstrăm şi dezvoltăm relaţiile şi suportul social prin tehnologia disponibilă (online, mobil, etc.): suportul social este un antidot puternic la stres! Recuperăm aspecte ale vieţii pe care nu am avut timp să le facem, prinşi fiind în vâltoarea activităţilor cotidiene obişnuite. Dacă ne vin în minte teme de îngrijorare (contaminare, boală, moarte, etc.), să le notăm, dar să le analizăm raţional doar într-un interval prestabilit de noi (de exemplu, 18, 00-18,30), fără a le lăsa să ne macine ziua oricând”, a sfătuit psihologul.